Caiet de sarcini
Pag. 1–3
TERMENI DE REFERINȚĂ Privind dezvoltarea versiunii avansate a Sistemului Informatic EVIDENCE, incluzând modernizarea arhitecturii, extinderea funcționalităților și asigurarea interoperabilității cu sistemele criminalistice conexe 2 CUPRINS 1. INTRODUCERE 3 2. CADRU LEGAL ȘI NORMATIV 3 3. SCOPUL PROIECTULUI 4 4. OBIECTUL CAIETULUI DE SARCINI 5 4.1 Obiect 5 4.2 Descrierea Sistemului Actual 5 5. MODULE FUNCȚIONALE ALE NOULUI SISTEM 36 6. CERINȚE TEHNICE ȘI DE ARHITECTURĂ 39 6.1. Arhitectură generală și tehnologii 40 6.2. Securitate informatică, identitate și semnătură 40 6.3. Performanță și disponibilitate 40 6.4. Interoperabilitate și standarde de schimb de date 40 6.5. Jurnalizare, trasabilitate și audit 41 6.6. Continuitate operațională și backup 41 7. ETAPELE DE IMPLEMENTARE ȘI METODOLOGIA DE EXECUȚIE 41 7.1. Principii generale 41 7.2. Etapele principale de implementare 41 7.3. Cerințe privind controlul calității și managementul de proiect 42 8. DOCUMENTAȚIE, INSTRUIRE ȘI MENTENANȚĂ 42 8.1. Documentație tehnică și operațională 42 8.2. Instruire și formare profesională 42 8.3. Mentenanță, suport și actualizări 43 3 Propunere pentru „Caietul de Sarcini – Sistemul EVIDENCE” 1. INTRODUCERE În contextul evoluțiilor tehnologice rapide și al nevoii de modernizare instituțională în domeniul aplicării legii, activitatea de cercetare criminalistică a devenit dependentă de sisteme informatice performante, capabile să integreze volume ma ri de date, să asigure trasabilitatea completă a probelor și să faciliteze analiza comparativă între cazuri distincte. Între anii 2020–2022, a fost derulat proiectul „Întărirea cooperării transfrontaliere prin dezvoltarea unui concept comun de investigare complexă a locului faptei” (Cod EMS ENI 2SOFT/4.3/142), finanțat prin Programul Operațional Comun România –Republica Moldova 2014–2020. Prin intermediul acestui proiect, au fost consolidate capacitățile tehnico - criminalistice ale structurilor polițienești din cele două state, iar unul dintre rezultatele notabile ale colaborării a fost dezvoltarea aplicației software EVIDENCE, concepută pentru a sprijini activitățile operative din domeniul cercetării la fața locului și al urmării penale. Aplicația EVIDENCE s-a impus treptat ca instrument de lucru fundamental în activitatea specialiștilor criminaliști, oferind suport în gestionarea datelor privind persoanele, obiectele, urmele și acțiunile desfășurate. Cu toate acestea, dinamica actuală a investigațiilor criminalistice, multiplicarea volumului de informații procesate și creșterea cerințelor de interoperabilitate între instituțiile de aplicare a legii impun o revizuire profundă și o modernizare structurală a sistemului informatic. În anul 2025, Inspectoratul Gene ral al Poliției (IGP) a obținut finanțare în cadrul Proiectului 101190799 — PROJECT FOCAL-SF 2, susținut de Comisia Europeană. În acest nou cadru de cooperare, unul dintre obiectivele majore constă în
Pag. 3–4
l al Poliției (IGP) a obținut finanțare în cadrul Proiectului 101190799 — PROJECT FOCAL-SF 2, susținut de Comisia Europeană. În acest nou cadru de cooperare, unul dintre obiectivele majore constă în dezvoltarea versiunii avansate a aplicației EVIDENCE , c are să răspundă standardelor actuale privind calitatea datelor, interoperabilitatea sistemelor informatice, siguranța cibernetică și analiza integrată a informațiilor criminalistice. Astfel, modernizarea sistemului EVIDENCE nu reprezintă doar o extindere tehnică, ci o etapă strategică de transformare digitală a activității criminalistice, menită să sporească eficiența operațională, acuratețea analizei și gradul de coordonare între structurile specializate ale Ministerului Afacerilor Interne. 2. CADRU LEGAL ȘI NORMATIV Elaborarea prezentului caiet de sarcini se întemeiază pe un ansamblu coerent de norme europene și naționale care reglementează atât procesul de achiziție publică, cât și cerințele de interoperabilitate, securitate și protecție a datelor aferente sistemelor informatice de interes public. În ceea ce privește protecția datelor și securitatea informațională, proiectul va respecta prevederile Regulamentului (UE) 2016/679 (GDPR) și ale Legii nr. 506/2004, care garantează prelucrarea datelor cu caracter personal în condiții de legalitate, confidențialitate și integritate. Pe dimensiunea tehnică și de calitate a produsului software, se vor aplica principiile consacrate de ISO/IEC 25010:2011 privind caracteristicile calitative ale produselor software, 4 precum și standardele ISO/IEC 27001, 27002 și 27005, referitoare la securitatea informației și managementul riscurilor. Prin urmare, prezentul caiet de sarcini asigură alinierea complet ă a proiectului EVIDENCE la standardele europene și naționale , garantând că toate dezvoltările viitoare vor fi compatibile cu infrastructurile informatice ale Ministerului Afacerilor Interne cele naționale și cu platformele interinstituționale utilizate la nivelul Uniunii Europene. 3. SCOPUL PROIECTULUI Scopul general al proiectului îl constituie modernizarea, extinderea și integrarea aplicației software EVIDENCE, în vederea transformării acesteia într -un sistem informatic complex, scalabil și interconectat, destinat managementului integral al activităților criminalistice. Noua versiune a aplicației va permite colectarea, prelucrarea, analiza și arhivarea datelor aferente activităților de cercetare la fața locului, acțiunilor tehnico -criminalistice, expertizelor judiciare și acțiunilor de urmărire penală, într-o manieră unitară, sigură și eficientă. Prin implementarea cerințelor tehnice detaliate în prezentul document, sistemul EVIDENCE va deveni un instrument esențial pentru: • optimizarea procesu lui de colectare și trasabilitate a probelor prin automatizarea generării codurilor unice de identificare; • creșterea calității analizei criminalistice prin corelarea inteligentă a datelor provenite din diverse surs
Pag. 4–5
trasabilitate a probelor prin automatizarea generării codurilor unice de identificare; • creșterea calității analizei criminalistice prin corelarea inteligentă a datelor provenite din diverse surse (EVOFINDER, TRAFFIC, AFIS); • îmbunătățirea capacității de raportare și analiză statistică, prin introducerea de module dedicate; • consolidarea interoperabilității instituționale, prin implementarea unor standarde comune de comunicare și schimb de date; • digitalizarea completă a proceselor administr ative și operative, inclusiv registrul de intrare a expertizelor, evidența corespondenței și calculul automat al duratei activităților. Prin aceste transformări, aplicația EVIDENCE va contribui semnificativ la profesionalizarea actului de investigație crim inalistică, la reducerea riscului de eroare umană și la creșterea eficienței operaționale a structurilor specializate ale Ministerului Afacerilor Interne. 4. OBIECTUL CAIETULUI DE SARCINI 4.1 Obiect Obiectul prezentului Caiet de Sarcini îl constituie proiectarea, dezvoltarea și operaționalizarea versiunii modernizate a sistemului informatic EVIDENCE , platformă integrată destinată colectării, gestionării, corelării, analizării și raportării datelor criminalistice (CFL, AUP, expertize judiciare, trageri experimentale ale armelor de foc, acțiuni tehnico-explozive, urme papilare/AFIS, alte activități criminalistice), cu trasabilitate completă a probelor și interoperabilitate bidirecțională cu sistemele conexe (EVOFINDER, TRAFFIC, AFIS) și alte sisteme informaționale naționale, în condiții de securitate 5 cibernetică, protecție a datelor și guvernanță a informației conforme standardelor europene. Soluția finală va reflecta următoarele dimensiuni esențiale: • Arhitectură și scalabilitate: aplicație web enterprise, modulară, cu servicii expuse prin API -uri standard (REST/JSON), orchestrare a fluxurilor operaționale și separarea domeniilor (CFL/AUP/Explozivi/Trageri/AFIS/Forensic Intelligence/expertize judiciare) pentru mentenanță facilă și evoluții ulterioare. • Model de date unificat și extensibil: schemă normalizată, taxonomii controlate, dicționare de date și codificări standardizate, mecanisme de versionare și linie clară de custodie pentru fiecare probă/obiect/document. • Interoperabilitate și schimb de date: conectori dedicați EVOFINDER/TRAFFIC/AFIS, mapări de câmpuri și reguli de sincronizare (evenimente, priorități, conflicte), plus audit complet al schimburilor. • Securitate și conformitate: autentificare multifactor, gestion area rolurilor și privilegiilor, criptare în tranzit/repauz, jurnale inviolabile (audit trail), politici GDPR by design (minimizare, pseudonimizare, retenție). • Uzabilitate și acces multi -dispozitiv: interfață modernă, coerentă vizual, cu navigație tematică distinctă pe domenii, căutare avansată, șabloane, validări în timp real; suport pentru teren (imprimare etichete/coduri de bare, lucrul offline cu reconcilieri). • Pe
Pag. 5–6
vizual, cu navigație tematică distinctă pe domenii, căutare avansată, șabloane, validări în timp real; suport pentru teren (imprimare etichete/coduri de bare, lucrul offline cu reconcilieri). • Performanță, disponibilitate și calitate: timpi de răspuns sub 3 secunde pentru interogări uz uale, disponibilitate ≥ 99,5%, indicatori de calitate a datelor și monitorizare proactivă a erorilor. • Raportare și analitică: rapoarte statistice parametrizabile, vizualizări dinamice, export PDF/Excel, indici de performanță operațională și rezultate pentr u Forensic Intelligence. • Documentație și transfer de cunoaștere: manuale utilizator/administrator, ghiduri de exploatare, politici de securitate, proceduri operaționale standard (SOP), plan de continuitate și recuperare în caz de dezastru. 4.2 Descrierea Sistemului Actual Structura generală a sistemului informatic și logica funcțională Sistemul informatic dedicat gestionării activităților criminalistice și expertizelor, este organizat în module funcționale corespunzătoare proceselor operative și administrat ive. Conținutul evidențiază modul în care interacționează utilizatorii cu interfețele grafice, structura meniurilor, regulile de introducere, validare și procesare a datelor. Sunt definite rolurile utilizatorilor, nivelurile de acces, fluxurile de lucru, p recum și constrângerile de consistență impuse pentru prevenirea erorilor. Interfața principală, accesibilă după autentificare, este împărțită pe module: C.F.L. (Cercetare la Fața Locului), Expertize, Activități administrative și Administrare. Fiecare include submeniuri specifice. Documentul subliniază faptul că afișarea informațiilor depinde de drepturile atribuite fiecărui utilizator și de poziția acestuia în ierarhia organizațională. Meniul Home pentru activități CFL Unitățile de comandă (șef serviciu/secție) vizualizează activitățile întregii subunități, iar ceilalți utilizatori doar propriile înregistrări. Tabelele permit sortare după orice coloană și filtrare prin introducerea unui text în câmpul din partea superioa ră dreaptă. Selectarea unei înregistrări activează butonul Detalii, care deschide o fereastră ce prezintă integral datele activității. 6 În fereastra de detalii se pot modifica datele inițiale sau cele de finalizare, în limitele drepturilor utilizatorului. Sunt prezente butoanele Modifică, Modifică rezultat, Salvează, Șterge și Finalizează. Logica validărilor include verificarea corelării datelor, restricționarea modificării câmpurilor finale, controlul asupra operațiilor permise. Dacă o activitate este conexată cu alte cazuri, sistemul afișează ID -urile aferente, iar selectarea unui ID deschide activitatea corespondentă. Finalizarea activității CFL Finalizarea unei activități presupune completarea numărului planșei foto, a datei de înregistrare și a detalii lor suplimentare. Câmpurile devin active prin apăsarea butonului Finalizează sau Modifică rezultat. Sistemul validează existența act
Pag. 6
area numărului planșei foto, a datei de înregistrare și a detalii lor suplimentare. Câmpurile devin active prin apăsarea butonului Finalizează sau Modifică rezultat. Sistemul validează existența activităților conexate, respectarea tipului de activitate și caracterul obligatoriu al planșei foto în cazurile relevante. Adăugarea unei activități CFL Meniul Adaugă permite înscrierea unei noi activități, printr -o interfață cu numeroase câmpuri obligatorii și opționale. Sistemul utilizează mai multe categorii de verificări: Verificări și mesaje de eroare Câmpurile obligatorii generează erori explicite atunci când sunt incomplete sau încalcă restricții. Erorile pot apărea direct lângă câmp sau într -un panou portocaliu în partea dreaptă sus. Eliminarea erorilor se poate face prin modificarea datelor sau prin apăsarea pe mesaj. Câmpuri de tip dată Datele pot fi introduse manual (zz.ll.aaaa) sau prin calendar. Sistemul nu acceptă date invalide; datele activității nu pot fi ulterioare zilei curente și nu pot fi anterioare datei comiterii faptei dacă aceasta a fost introdusă. Durata a ctivității este corelată cu orele începerii și finalizării, fiind respinse valori imposibile sau depășiri ale intervalului temporal. La depășirea intervalului dintre început și sfârșit, data finală se ajustează automat la ziua următoare, în limitele permise. Echipa de cercetare Utilizatorul autentificat este selectat implicit ca titular. Lista criminaliștilor se filtrează în funcție de data activității și poate fi restrânsă textual. Câmpul permite selecții multiple și eliminarea membrilor suplimentari prin buton dedicat. Există și un câmp de colaboratori externi completabil liber. Solicitantul și lucrătorii organului judiciar Instituția și unitatea sunt încărcate automat pe baza utilizatorului. Selectarea unei unități superioare dereglează subunitățile selectate anterior. Lucrătorii organului judiciar pot fi introduceți prin text liber. Detalii caz Utilizatorul selectează tipul activității, fapta, numărul unic, data comiterii, locul comiterii și modul de operare. Sistemul permite conexarea cu alte cazuri, obligatorie în anumite tipuri (Reluare, Continuare CFL). La introducerea unui ID valid, datele faptei se încarcă automat. Pentru examinarea obiectelor/persoanelor se poate marca PIN pentru identitate necunoscută. Numărul unic trebuie să aibă 10 –12 cifre; duplicatele sunt respinse. Data comiterii poate fi exactă sau interval. Locul comiterii și modul de operare au liste predefinite, filtrabile. Locul desfășurării activității Dacă activitatea s -a desfășurat la sediu, câmpurile auxiliare sunt eliminate. Dacă s -a utilizat un autoturism, se poate selecta modelul și introduce kilometrajul la sosire. Se selectează raionul, localitate a, strada și numărul adresei; sistemul încarcă automat străzile localității. Detaliile ajută identificării precise a locului.
Pag. 6–7
l și introduce kilometrajul la sosire. Se selectează raionul, localitate a, strada și numărul adresei; sistemul încarcă automat străzile localității. Detaliile ajută identificării precise a locului. 7 Urme și obiecte ridicate Dacă nu există urme, se bifează Fără urme. În alte cazuri, categoria Papilare apare implicit, cu câmpuri pentru număr de urme, plicuri și folii. La modificarea plicurilor, interfața generează câmpuri pentru detalii, fiind obligatorie scanarea codului de bare. Se pot adăuga categorii suplimentare; sistemul impune cerințe stricte pentru urmele traseologice (încălțăminte – folii/mulaje, pneuri, forțare). Salvarea activității La salvare, sistemul generează ID -ul de caz format din abrevierea raionului, ultimele două cifre ale anului și un număr de ordine. Mesajul de confirmare indică validarea înregistrării. Funcționalitățile de căutare a activităților CFL Meniul Caută include un panou extins cu filtre, completat de un tabel dinamic care afișează rezultatele. Interfața permite ascunderea panoului, sortarea tabelului și filtrare textuală. Căutarea se realizează după ID, dată, interval, instituție, criminalist, tip activitate, fapta, număr unic, mod de operare, locație, tipuri de urme, coduri de bare, existența planșei foto etc. Sistemul tratează câmpurile cu text liber într -un mod insensibil la poziția textului și la diacritice. Intervalele de timp sunt evaluate pe baza suprapunerii cu datele introduse la înregistrare. Componentele geografice (raion, localitate, stradă) sunt filtrate prin liste predefinite. Codurile de bare pot fi căutate complet sau parțial. Rezul tatele selectate pot fi deschise în fereastra Detalii. Statistica activităților CFL Modulul Statistică permite generarea rapoartelor în funcție de unitate, subunitate, lucrător și perioadă. Există posibilitatea selectării unor perioade standardizate (lună, trimestru, semestru, an) sau definirea unor intervale personalizate. Sistemul blochează anumite selecții la nivel de inspectorat pentru utilizatorii neautorizați. Statistica poate fi calculată în două moduri: – după tipul de activitate; – după tipul de faptă. Tabelele generate conțin indicatori precum număr activități, activități cu urme, categorii de urme (papilare, biologice, traseologice etc.), structurate pe genul activității și pe compartimentele sistemului informatic. Modulul Expertize – Home Pagina Home a modulului Expertize afișează trei tabele principale: – lucrări înregistrate; – lucrări în lucru; – lucrări finalizate. Conținutul vizibil depinde de rol: secretariat, șef direcție/secție sau expert. Sistemul permite filtrarea și sortarea tabelelo r, precum și navigarea între stări diferite ale lucrărilor, în funcție de fluxul procedural: înregistrare → repartizare → examinare → finalizare → validare → expediere. Înregistrarea unei expertize – modul secretariat Meniul Adaugă lucrare pune la dispoziția personalului de secretariat o interfață complexă pentr
Pag. 7–8
e → examinare → finalizare → validare → expediere. Înregistrarea unei expertize – modul secretariat Meniul Adaugă lucrare pune la dispoziția personalului de secretariat o interfață complexă pentru înregistrarea lucrărilor. Câmpurile obligatorii sunt numărul de înregistrare, data înregistrării și unitatea de repartizare. Numărul este unic pe an și pe unitate. Pot fi introduse numere și date ale solicitării. Pentru ordonanțe și încheieri, data documentului este obligatorie. Pentru temeiuri precum proces penal, cauză penală sau civilă, se introduce numărul dosarului. Sistemul permite 8 gestionarea materialelor primite prin scanare coduri de bare , verificând duplicările. Pentru fiecare pachet se pot introduce informații suplimentare, iar cel puțin un pachet trebuie marcat pentru Informații secretariat. Gestionarea lucrărilor divizate și logica internă a conexiunilor Sistemul descrie mecanismul de divizare a lucrărilor atunci când natura probei sau a examinării impune separarea materialelor în mai multe sub -lucrări independente. Sistemul permite introducerea unei lucrări prin bifarea opțiunii Din divizare. În acest caz: – datele sunt r esetate, cu excepția numărului de înregistrare, datei și unității de repartizare; – este obligatorie introducerea numărului și a datei lucrării de bază; – sistemul încarcă automat detaliile lucrării originale; – documentul de dispunere nu mai poate fi schimbat, fiind preluat direct din lucrarea de bază; – pachetele asociate lucrării de bază sunt afișate, fiind marcate vizual în funcție de apartenență: cele alocate apar pe fond negru, cele nealocate pe fond gri. Expedierea și finalizarea documentelor în modulul de secretariat După salvarea unei lucrări, sistemul afișează un mesaj de confirmare. Utilizatorul are la dispoziție funcția Încarcă date anterioare, care reîncarcă automat datele introduse anterior și generează în câmpul Număr de înregistrare următoarea valoare cronologică. Expedierea unei lucrări implică introducerea: – numărului de ieșire; – datei de ieșire; – documentului PDF aferent expediției; – curierului și datei preluării. Primele trei câmpuri sunt obligatorii într -o primă etapă, iar ultimele d evin obligatorii pentru închiderea completă a fluxului de expediere. Odată încărcat raportul finalizat în format PDF, lucrarea este eliminată din tabelul lucrărilor de expediat. Repartizarea și validarea lucrării de către șeful direcției/secției Accesul și interfața de repartizare Șefii de direcție și de secție pot accesa doar lucrările nerepartizate din tabelul dedicat. Selectarea unei lucrări activează butonul Detalii, care deschide interfața Repartizează expertiză/constatare. Interfața include două părți: – partea superioară conține datele introduse la nivelul secretariatului, nemodificabile; – partea inferioară conține secțiunile Tip examinare și Repartizare. Tipul examinării Utilizatorul selectează: – tipul lucrării (ordonanță, încheiere, repetată, suplime
Pag. 8–9
ariatului, nemodificabile; – partea inferioară conține secțiunile Tip examinare și Repartizare. Tipul examinării Utilizatorul selectează: – tipul lucrării (ordonanță, încheiere, repetată, suplimentară etc.); – genul lucrării (de exemplu, balistică, traseologie, IT etc.); – specialitatea aferentă genului; – tipul expertizei; – comisie internă sau externă, dacă se bifează opțiunea În comisie; – marcarea lucrării ca fiind complexă, dacă este cazul; – informații suplimentare relevante. În cazul lucrărilor repetate sau suplimentare, devine vizibilă o casetă de conexare care permite introducerea numărului și datei lucrării cu care se realizează conexiunea. 9 Repartizarea propriu-zisă Câmpurile includ: – lista experților eligibili în funcție de gen și de subunitatea aparținătoare; – termenul solicitat, preluat din actul de dispunere; – termenul stabilit, inițial identic cu cel solicitat; – marcarea urgenței lucrării. După salvare, lucrarea intră în tabelul lucrări în lucru, unde devine accesibilă expertului alocat. Validarea finală a rezultatului se face tot de către șeful direcției/secției, după ce expertul finalizează operațiile de examinare. Ștergerea lucrărilor în etapa de repartizare Ștergerea unei lucrări este permisă doar dacă examinarea nu a început. Aceasta elimină toate datele introduse în etapa de repartizare și trimite lucrarea înapoi în tabelul lucrări nerepartizate. Operația este disponibilă exclusiv în fereastra Detalii expertiză/constatare. Modulul Expert – lucrări în lucru și finalizare Acces la lucrările în lucru Expertul identifică lucrările active în tabela specifică. Fiecare lucrare poate fi deschisă prin butonul Detalii, ceea ce afișează fereastra Expertiză/constatare în lucru. Partea superioară reproduce datele inițiale introduse la secretariat și la nivel de conducere. Aceste informații sunt strict informative pentru expert. Fapta cercetată Expertul selectează tipul faptei și, opțional, modul de operare, din liste predefinite. Câmpul Fapta este obligatoriu. Examinările Secțiunea dedicată examinării materialelor include: – introducerea datei începerii examinării; – scanarea codului de bare al fiecărui pachet destinat examinării; – încărcarea automată a detaliilor aferente pachetului, dacă acesta este valid; – posibilitatea eliminării unui pachet cu butonul roșu; – dezactivarea automată a butonului Scanează cod când toate pachetele repartizate au fost examinate. Sistemul permite vizualizarea detaliilor materialelor examinate prin selectarea codului de bare afișat. Finalizarea lucrării Dacă toate pachetele au fost examinate, se activează câmpurile de finalizare a lucrării, inclusiv cele specifice genului de expertiză (de exemplu, pentru lucrările IT, sistemele de operare identificate sunt marcate cu frecvențele asociate). Finalizarea se confirmă prin butonul Finalizează. Lucrarea trece apoi în tabelul lucrări finalizate nevalidate și poate fi modificată de expert până l
Pag. 9–10
ficate sunt marcate cu frecvențele asociate). Finalizarea se confirmă prin butonul Finalizează. Lucrarea trece apoi în tabelul lucrări finalizate nevalidate și poate fi modificată de expert până la validarea de către conducere. Funcționalitățile de căutare în modulul Expertize Căutarea lucrărilor utilizează un panou de filtrare similar cu cel din modulul CFL. Sunt disponibile filtre pentru: – număr de înregistrare; – date ale lucrării și ale solicitării; 10 – tipul solicitării; – gen, specialitate și tip expertiză; – starea lucrării; – unitate, subunitate, expert asignat; – interval de timp; – existența documentelor PDF aferente dispunerii sau rezultatului. Vizibilitatea lucrărilor depinde de rol: – conducerea are acces la toate lucrările din structura relevantă; – secretariatul vede doar lucrările unităților pentru care are drepturi; – experții pot vizualiza numai lucrările repartizate lor. Sistemul precizează regulile de modificare: fiecare categorie de utilizator poate modifica doar datele introduse de acel nivel. Conducerea nu poate interveni asupra datelor introduse de expert, iar secretariatul nu poate modifica repartizări sau examinări deja efectuate. Statistica expertizelor și constatărilor Secțiunea statistică a modulului Expertize este marcată în ghid ca pagina în lucru, ceea ce indică fie un modul nefinalizat, fie un mecanism încă în dezvoltare la momentul redactării documentului. Nu sunt oferite detalii suplimentare privind metodologia statistică, dimensiunile datelor sau modul de agregare. Administrarea utilizatorilor Vizualizarea utilizatorilor Meniul Utilizatori afișează tabelul cu utilizatorii activi sau inactivi, filtrabil după nume și prenume. Selectarea unei unități limitează afișarea la utilizatorii aferenți. Sunt prezentate două câmpuri: nume și prenume, cu posibilitatea sortării ascendente și descendente. Adăugarea unui utilizator Pentru adăugare se selectează funcția liberă din unitatea relevantă. Câmpurile obligatorii includ nume, prenume, grad, unitate și funcție asociată, data de la care ocupă funcția, numărul de zile de conced iu și de COS, precum și numele de utilizator în format prenume.nume. Sistemul normalizează automat scrierea numelui: – prima literă devine majusculă; – restul devin minuscule; – spațiul se transformă în cratimă, urmat de majusculă; – diacriticele sunt înlocuite cu echivalente latine. Constrângeri și validări – numărul de telefon mobil trebuie să aibă 10 cifre; – funcția trebuie să fie compatibilă cu gradul selectat; – dacă nu există funcție liberă în unitate, utilizatorul nu poate fi salvat; – data de la care ocupă funcția trebuie să respecte formatul. Detalii utilizator Fereastra Detalii utilizator permite modificarea datelor prin butonul Modifică, care devine Salvează după activare. De asemenea, se poate dezactiva utilizatorul prin debifare a câmpului Activ, completând obligatoriu motivul și data inactivării. Modificarea gradului Sec
Pag. 10–11
fică, care devine Salvează după activare. De asemenea, se poate dezactiva utilizatorul prin debifare a câmpului Activ, completând obligatoriu motivul și data inactivării. Modificarea gradului Secțiunea Grad permite: 11 – corectarea gradului existent prin Modifică gradul; – înregistrarea avansării în grad prin Avansare, cu introducerea datei corespunzătoare. Schimbarea unității Utilizatorii pot fi mutați între unități prin: – Modifică unitatea/funcția; – Transfer la altă unitate/funcție, cu data transferului. Dacă utilizatorul este transferat într -o unitate inaccesibilă pentru aplicație, acesta este automat dezactivat cu motivul transfer la altă unitate. Programul de lucru Programul normal este de 8 ore, dar poate fi modificat în secțiunea Program de lucru, cu selectarea datei de la care modificarea se aplică. Drepturile utilizatorilor Butonul Drepturi desc hide panoul în care pot fi activate/dezactivate drepturi granular, prin marcarea căsuțelor aferente. Modificările se salvează prin butonul Salvează. Schimbarea parolei Parola este generată automat din numărul de telefon mobil (dacă acesta are peste 8 cifre). Utilizatorii pot schimba parola prin interfața dedicată. Licențele de expertiză Licențele pot fi adăugate prin butonul „+”. Câmpurile obligatorii sunt genul și specialitatea. Data expirării este necesară doar pentru licențele emise de Minister. Sistemul nu permite introducerea a două licențe identice pentru aceeași specializare. Se pot modifica sau șterge înregistrările individuale. Reactivarea utilizatorilor Utilizatorii inactivi pot fi reactivați dacă există o funcție liberă. Reactivarea implică selectarea funcției, introducerea datei reactivării și setarea parolei. Administrarea unităților și structurii organizaționale Interfața principală Meniul Unități permite gestionarea ierarhiei organizaționale. Administratorul are acces la un tabel extins ce conține toate instituțiile, iar selecția unei înregistrări afișează în partea dreaptă subunitățile acesteia. Interfața utilizează un mecanism de tip breadcrumb, care afișează traseul ierarhic complet și permite revenirea la niveluri superioare. Tabelul include câmpuri de filtrare pentru introducerea de text, aplicabile atât asupra listei unităților superioare, cât și asupra listei de subunități. Navigarea între niveluri Selectarea unei subunități determină înlocuirea tabelului stâng cu tabelul c orespunzător nivelului inferior, în timp ce în dreapta apare un nou tabel cu structurile aferente nivelului selectat. La fiecare selecție, traseul breadcrumb se actualizează automat pentru a reflecta poziția curentă în arborele organizațional. Adăugarea unei unități sau subunități Prin butonul Adaugă unitate/subunitate se deschide o fereastră cu două câmpuri obligatorii: – Denumire (minim 3 caractere) – Abreviere (minim 3 caractere)
Pag. 11–12
. Adăugarea unei unități sau subunități Prin butonul Adaugă unitate/subunitate se deschide o fereastră cu două câmpuri obligatorii: – Denumire (minim 3 caractere) – Abreviere (minim 3 caractere) 12 Sistemul verifică unicitatea denumirii și abrevierii pentru nivelul respec tiv; în cazul duplicării, apare un mesaj de eroare. Salvarea introduce instantaneu unitatea în structura ierarhică. Detalii unitate și modificări Fereastra Detalii unitate permite: – modificarea denumirii și abrevierii; – activarea sau dezactivarea unității. Dezactivarea exclude unitatea din toate listele sistemului informatic, dar păstrează datele pentru istoricul administrativ. Gestionarea funcțiilor (posturilor) Accesarea funcțiilor Funcțiile asociate unei unități se accesează prin butonul Funcții din secțiunea unității selectate. În partea dreaptă apare o fereastră în care funcțiile sunt afișate sub formă de listă ierarhică, fiecare având butoane de acțiune care devin vizibile la trecerea cursorului. Adăugarea unei funcții Pentru a crea o funcție nouă: – se folosește butonul „+”; – se introduce Denumirea funcției (minim 3 caractere); – se selectează Tipul gradului corespunzător funcției. Dacă o funcție cu aceeași denumire există, sistemul generează un mesaj de avertizare. Funcțiile sunt salvate în listă imediat după validare. Ștergerea unei funcții Funcțiile pot fi șterse doar dacă sunt neocupate. Funcțiile ocupate afișează sub denumire numele și gradul lucrătorului care o ocupă. La ștergere, sistemul solicită confirmare. Adăugarea utilizatorului direct din lista funcțiilor Dacă o funcție este liberă, selectarea acesteia permite introducerea unui utilizator nou în mod direct. Se deschide o fereastră identică funcțional cu cea din meniul principal Utilizatori, dar cu funcția preselectată. Gestionarea gradelor profesionale Interfața meniului Grade Gradelor profesionale li se asociază un tabel administrativ în care pot fi adăugate, modificate sau șterse grade. Adăugarea unui grad Fereastra Adaugă grad solicită: – Denumirea (minim 3 caractere); – Abrevierea (minim 2 caractere); – Tipul gradului. Există verificări pentru evitarea duplicatelor. Salvarea introduce noul grad în tabel, iar renunțarea revocă operația. Modificarea și ștergerea gradelor Selectarea unui grad deschide fereastra Detalii grad , unde se pot modifica denumirea, abrevierea și tipul. Butonul Șterge elimină gradul, dacă nu există restricții la nivelul utilizatorilor care îl folosesc. Administrarea autoturismelor
Pag. 12–14
etalii grad , unde se pot modifica denumirea, abrevierea și tipul. Butonul Șterge elimină gradul, dacă nu există restricții la nivelul utilizatorilor care îl folosesc. Administrarea autoturismelor 13 Interfața Meniul Autoturisme permite vizualizarea, filtrarea, adăugare a, modificarea și ștergerea autoturismelor din dotarea structurii criminalistice. Tabelul afișează: – numărul de înmatriculare; – modelul; – unitatea de repartizare. Filtrarea se realizează prin introducere de text în câmpurile dedicate numărului sau mărcii. Adăugarea unui autoturism Pentru adăugare, se selectează unitatea dorită, apoi: – se deschide fereastra Adaugă autoturism; – se introduc obligatoriu numărul și modelul; – se salvează pentru a-l introduce în tabel. Modificarea unui autoturism Fereastra Detalii autoturism permite: – modificarea numărului și modelului; – dezactivarea autoturismului (prin debifarea Activ), ceea ce îl exclude din listele operaționale ale aplicației; – ștergerea autoturismului, cu confirmare. Autoturismele inactive pot fi vizualizate prin debifarea opțiunii active din tabel. Gestionarea localităților și adreselor Vizualizarea localităților Meniul Localități afișează toate localitățile din raionul sau municipiul căruia îi aparține utilizatorul autentificat. Lista este filtrabilă textual atât la nivel de raion, cât și la nivelul localităților incluse. Vizualizarea străzilor și localităților arondate Selectarea unei localități determină afișarea: – tabelului cu străzile din localitatea respectivă; – tabelului cu satele/localitățile arondate (în cazul comunelor sau orașelor). Ambele tabele includ câmpuri de filtrare și butoane pentru adăugare. Adăugarea unei localități În secțiunea municipiu/oraș/comună, butonul Adaugă localitate deschide o fereastră cu câmpuri active pentru: – Denumirea localității; – Tipul localității (din listă predefinită). Adăugarea unei străzi În secțiunea Stradă, butonul Adaugă stradă permite introducerea unei denumiri de stradă, fără alte câmpuri suplimentare. Administrarea străzilor și localităților arondate Selectarea unei localități sau străzi deschide o fereastră Detalii, cu posibilități de: – modificare; – activare/dezactivare; – ștergere, cu solicitare de confirmare. 14 Fapte – administrarea clasificării faptelor Interfața meniului Meniul Fapte afișează un tabel cu toate faptele introduse în sistem. Tabelul este filtrabil textual și permite adăugarea unei noi fapte. Adăugarea unei fapte Butonul Adaugă faptă deschide o fereastră pentru introducerea unei noi categorii, cu câmpuri obligatorii pentru denumire. Salvarea introduce fapta în listă. Modificarea și ștergerea faptelor Selectarea unei fapte deschide fereastra Detalii faptă, în care: – se pot modifica datele; – se poate dezactiva fapta; – se poate șterge categoria sau fapta, în funcție de structurare. Moduri de operare Lista modurilor de operare Modurile de operare sunt afișate într -un tabel s
Pag. 14–15
tele; – se poate dezactiva fapta; – se poate șterge categoria sau fapta, în funcție de structurare. Moduri de operare Lista modurilor de operare Modurile de operare sunt afișate într -un tabel simplu. Se permite filtrarea, adăugarea, modificarea și ștergerea acestora. Adăugarea unui mod de operare Denumirea trebuie să conțină minim 3 caractere; salvarea verifică unicitatea denumirii. Modificarea și ștergerea Selectarea unui mod deschide fereastra Detalii mod de operare, unde se pot efectua modificări sau ștergeri. Sistemul cere confirmare pentru ștergere. Locuri de comitere Vizualizare și filtrare Tabelul Locuri de comitere prezintă o listă de locații predefinite. Filtrarea este disponibilă prin introducere de text. Adăugarea unui loc de comitere Fereastra Adaugă loc de comitere solicită Denumirea (minim 3 caractere). Sistemul previne duplicatele. Modificarea și ștergerea Selectarea unui loc de c omitere permite modificarea sau ștergerea sa. La ștergere, aplicația solicită confirmarea utilizatorului. Intervalele de lucru Interfață și scop Intervalele de lucru definesc programe orare utilizate în planificare (program normal, ture, schimburi). Tabelul este filtrabil textual și include butonul Adaugă interval. Adăugarea unui interval Este necesară completarea: – Denumirii; – Abrevierii (scurte, pentru afișarea în planificări); – Intervalului orar. Caseta 12B se bifează atunci când intervalul presupun e plata cu normă 12B. Salvarea deschide două ferestre: Detalii interval de lucru și Unități asociate. Asocierea unităților 15 Unitățile pot fi asociate unui interval prin selecție din listele predefinite. Eliminarea unei unități asociate se face prin click dreapta → Elimină, urmată de confirmare. Modificarea și ștergerea intervalelor Modificările se efectuează prin fereastra Detalii interval de lucru. Dezactivarea elimină intervalul din listele curente. Ștergerea necesită confirmare. Zile libere legale Gestionare generală Meniul Zile libere legale permite administrarea calendarului anual al zilelor libere. Sistemul include un buton Adaugă zilele de weekend, care înregistrează automat toate sâmbetele și duminicile din anul selectat, dacă acestea nu au fost adăugate anterior. Adăugarea unei zile libere Butonul Adaugă zi liberă deschide o fereastră cu un calendar din care se selectează data. Se poate marca ziua ca Zi liberă legală, apoi se salvează în tabel. Modificarea unei zile libere Selectarea unei zile deschide fereastra Detalii zi liberă, unde: – se pot modifica datele; – se poate marca statutul de zi liberă legală; – modificările se salvează prin butonul Salvează. Concluzii tehnice asupra arhitecturii funcționale Este sistem informatic caracterizat prin: – structură modulară cu fluxuri bine delimitate; – mecanisme extinse de validare în toate etapele; – gestionare granulară a drepturilor de acces; – posibilitatea administrării complete a infrastructurii organizaționale: unități
Pag. 15–16
i bine delimitate; – mecanisme extinse de validare în toate etapele; – gestionare granulară a drepturilor de acces; – posibilitatea administrării complete a infrastructurii organizaționale: unități, funcții, grade, programe de lucru, resurse tehnice și geografice; – trasabilitate completă asupra operațiilor. Arhitectura funcțională și delimitarea modulelor Sistemul este organizat într -o structură modulară, fiecare modul adresând o etapă distinctă a activității criminalistice sau administrative. Sistemul prezintă o separare clară între: – activitățile operative (CFL); – activitățile de expertiză și constatare; – instrumentele statistice; – structurile administrative (utilizatori, funcții, grade, unități, localități etc.). Această fragmentare funcțională stabilește o arhitectură robustă, în care datele sunt gestionate secvențial și în care fiecare entitate administrativă are propriul set de reguli și constrângeri. Fluxurile informaționale interne Sistemul implementea ză fluxuri clare, unidirecționale sau bidirecționale în funcție de nivelul operațional. Cele mai relevante fluxuri sunt: Fluxul activităților CFL Înregistrare activitate Posibilă conexare cu alte activități Salvare inițială și generare ID caz 16 Complemente ulterioare (urme, planșe foto, detalii suplimentare) Finalizare Vizualizare în statistici și în cererile de căutare. Acest flux este întotdeauna controlat de utilizatorul titular și, dacă este cazul, de șefii acestuia. Fluxul expertizelor Secretariat – înregistrarea lucrării, scanarea materialelor, încărcarea documentelor; Șef Direcție/Secție – repartizarea expertizei, definirea cadrului de lucru; Expert – examinarea materialelor, introducerea rezultatelor; Șef Direcție/Secție – validarea rezultatului; Secretariat – expedierea documentului final. Diametrul acestui flux este mult mai mare, iar sistemul se asigură că fiecare etapă este introdusă strict de actorul corespunzător. Mecanisme interne de validare Validări la nivel de formular – câmpuri obligatorii (date, număr unic, fapta, tip activitate etc.); – formate prestabilite (date, ore, număr de telefon, coduri de bare, număr unic 10 –12 cifre); – constrângeri logice (data finală > data inițială, durata ≤ diferența temporală etc.). Validări încrucișate – imposibilitatea modificării unității după repartizare; – imposibilitatea diminuării numărului de pachete pentru lucrările divizate; – imposibilitatea modificării datelor introduse de alte roluri; – imposibilitatea finalizării fără examinarea tuturor pachetelor. Validări privind unicitatea – un număr de înregistrare trebuie să fie unic pe an și unitate; – un număr unic de caz nu poate apărea în două activități inițiale; – un cod de bare nu poate fi introdus de două ori; – o funcție poate fi ocupată de un singur lucrător la un moment dat; – nu pot exista duplicate pentru străzi, localități, fapte, moduri de operare sau intervale identice. Rolurile utilizatorilor și rest
Pag. 16–17
ncție poate fi ocupată de un singur lucrător la un moment dat; – nu pot exista duplicate pentru străzi, localități, fapte, moduri de operare sau intervale identice. Rolurile utilizatorilor și restricțiile operaționale Secretariatul Are acces la: – înregistrarea lucrărilor; – încărcarea actelor de dispunere; – gestionarea pachetelor; – expedierea lucrărilor finalizate. Nu poate modifica date introduse ulterior de către șef sau expert. Șeful Direcției/Secției Are competența de: – repartizare; – stabilire tip examinare; 17 – validare rezultat; – intervenție asupra datelor introduse de secretariat (nu de expert). Expertul Are autoritate asupra: – examinării materialelor; – introducerii rezultatelor; – modificării propriilor acțiuni până la validare. Administratori Au acces integral la: – structurile organizaționale; – drepturile utilizatorilor; – resursele auxiliare (localități, unități, străzi, moduri de operare). Relația dintre modulele administrative și cele operative Sistemul utilizează o arhitectură bazată pe referințe: datele introduse în modulele administrative sunt utilizate în modulele operative fără duplicare. Astfel: – localitățile selectate în CFL sunt luate din modulul Localități; – funcțiile și gradele din modulul Utilizatori controlează drepturile și ierarhiile; – faptele și modurile de operare sunt folosite atât în CFL, cât și în Expertize; – intervalele de lucru și zilele libere contribuie la structurile de planificare și la statistici. Această structură reduce erorile și asigură uniformitatea datelor. Controlul resurselor materiale și digitale Controlul asupra pachetelor Pachetele sunt controlate prin coduri de bare unice. Sistemul verifică: – validitatea existenței codului în registrul lucrării; – imposibilitatea reutilizării; – apartenența materialului la lucrarea activă; – marcarea vizuală pentru lucrările divizate. Controlul autoturismelor Autoturismele pot fi: – repartizate strict unei unități; – dezactivate; – modificate; – șterse. Acest control se reflectă în modulul CFL, unde autoturismele pot fi selectate pentru deplasare. Metodologia de agregare statistică Statistica CFL Statistica activităților CFL este complet funcțională și permite: – filtrare pe unitate/subunitate/lucrător; – filtrare pe perioade; – generare automată de situații pe tipuri de faptă sau tipuri de activitate.
Pag. 17–19
ctivităților CFL este complet funcțională și permite: – filtrare pe unitate/subunitate/lucrător; – filtrare pe perioade; – generare automată de situații pe tipuri de faptă sau tipuri de activitate. 18 Indicatorii tratați includ număr total activități, activități finalizate, activități cu urme, structura tipurilor de urme, durata m edie etc., prezentate în tabele și reprezentări vizuale (diagrame incluse în document). Statistica Expertize Această secțiune este marcată ca pagina în lucru, deci metodologia completă este nepublicată în ghid. Structura sugerează însă intenția de a oferi: – statistici pe tipuri de expertize; – statistici pe genuri și specialități; – analiza duratelor și a volumelor materiale. Reguli privind consistența datelor geografice În modulul CFL, localitatea, strada și numărul formează un triplet dependent: – selectarea unei localități generează lista străzilor; – selectarea unui municipiu/oraș activează automat tabelul străzilor; – străzile inactive sunt excluse din listele operaționale; – modificarea oricărei entități este reflectată instantaneu în toate modulele. Traseul datelor de la introducere la arhivare Datele parcurg un ciclu complet: introducere; validare internă; utilizare operațională; finalizare; includere în statistici; arhivare implicită (prin starea finalizată); acces istoric (prin modulele de căutare). Sistemul nu permite ștergerea activităților finalizate sau a lucrărilor validate, ceea ce produce o arhivă imutabilă. Observații tehnice privind designul interfeței Interfețe hibride tabel–formular Majoritatea paginilor sunt construite pe modelul: – tabel stânga/dreapta; – formular contextual; – butoane de acțiune dinamice. Această abordare optimizează navigarea și minimizează încărcarea cognitivă a utilizatorului. Elemente dinamice Sistemul descrie elemente dinamice precum: – apariția butoanelor în funcție de selecții; – transformarea butoanelor (Modifică → Salvează); – activarea/dezactivarea câmpurilor după reguli interne; – colorarea elementelor pentru lucrările divizate (negru/gri); – ascunderea panourilor pentru vizualizarea extinsă a tabelelor. Prelucrarea diacriticelor și filtrarea tolerantă Căutarea ignoră diferențele de diacritice, ceea ce permite: 19 – st, șt, sț, șț → toate sunt tratate echivalent. Acest mecanism îmbunătățește consistența funcțională a căutărilor, indife rent de modalitatea de tastare. Reguli privind editarea datelor după finalizare – activitățile CFL finalizate pot fi modificate doar în câmpurile legate de planșa foto și alte materiale, prin Modifică rezultat; – expertizele pot fi modificate de expert până la validarea de către conducere; – după validare, doar secretariatul poate opera date legate de expediere; – nicio categorie de utilizator nu poate modifica date introduse de alt nivel în afara excepțiilor clar definite. Mecanisme de protecție împotriva erorilor umane Sistemul evidențiază multiple strategii preventi
Pag. 19–20
rie de utilizator nu poate modifica date introduse de alt nivel în afara excepțiilor clar definite. Mecanisme de protecție împotriva erorilor umane Sistemul evidențiază multiple strategii preventive: – afișarea de mesaje portocalii în zona superioară pentru erori non-localizabile; – menținerea mesajelor pe ecran prin hover; – generarea automată a ID-urilor; – completarea automată a an umitor câmpuri (ora, data finală, instituția utilizatorului, titularul activității); – limitarea câmpurilor de introducere numerică; – ascunderea opțiunilor irelevante în funcție de tipul activității. Observații privind auditabilitatea sistemului Structura înregistrărilor și a fluxurilor etapizate indică o intenție clară de auditare completă: – fiecare acțiune este asociată unui rol; – fiecare modificare este explicit semnalată prin schimbarea butonului și activarea câmpurilor; – nu sunt permise ștergeri în etape avansate; – validarea este bifazică (expert → conducere). Sistemul favorizează reproducerea traseului datelor, ceea ce este esențial pentru procesele judiciare. Mecanismele de conexare a activităților și cazurilor Conexarea în activitățile CFL Conexarea reprezintă o relaționare directă între o activitate CFL nouă și o activitate CFL preexistentă. Este un mecanism esențial pentru gestionarea: – continuărilor; – reluărilor; – activităților auxiliare legate de o investigație extinsă; – cazurilor cu mai multe scene sau momente operaționale. În anumite tipuri de activitate (de exemplu, Reluare CFL, Continuare CFL), conexarea este obligatorie. Când utilizatorul introduce un ID de caz valid: – sistemul încarcă datele faptei asociate cazului de bază; – câmpurile privind fapta devin inactive pentru activitatea nouă (se păstrează consistența juridică); – câmpul de conexare devine parte structurală a activității. Conexarea în expertize 20 În expertize, conexarea apare în situațiile în care: – expertiza este repetată; – expertiza este suplimentară; – există o lucrare de bază împărțită în sub-lucrări (divizare). Când este bifată conexarea, sistemul solicită numărul și data lucrării cu care se realizează conexiunea. Validarea implică: – verificarea existenței lucrării de bază; – verificarea compatibilității tipului de examinare. Conexarea permite: – preluarea materialelor relevante; – asigurarea continuității logicii probatorii; – eliminarea duplicării datelor. Conexarea materialelor prin coduri de bare Deși nu este denumită explicit „conexare”, sistemul folosește o conexare materială prin cod de bare: – fiecare material poate fi conectat doar unei singure lucrări sau sub-lucrări; – în lucrările divizate, sistemul indică vizual apartenența (negru = alocat; gri = nealocat); – la examinare, codul de bare trebuie să corespundă listei de materiale repartizate. Acesta este un mecanism de integritate extrem de important pentru trasabilitate. Tipologia urmelor criminalistice și regulile aferente Sistemul descrie un
Pag. 20–21
respundă listei de materiale repartizate. Acesta este un mecanism de integritate extrem de important pentru trasabilitate. Tipologia urmelor criminalistice și regulile aferente Sistemul descrie un cadru bine ordonat pentru înregistrarea urmelor. Acest mecanism este integrat în activitățile CFL, iar logica lui este mult mai tehnică decât pare la prima vedere. Categorii de urme Sistemul include următoarele categorii principale: – Papilare; – Traseologice; – Biologice; – Urme diverse detectate la fața locului. Lista poate fi extinsă în funcție de opțiunile disponibile la momentul utilizării. Categoria Papilare Este categoria implicită atunci când se înregistrează urme. Conține câmpuri: – număr de urme; – număr de plicuri; – număr de folii. Pentru fiecare plic, se generează automat câmpurile: – detalii urme; – cod de bare (scanare obligatorie). Aceasta asigură: – individualizarea fiecărui plic; – posibilitatea urmării traseului fiecărei urme; – verificarea completitudinii datelor la finalizare. Categoria Traseologice Acest tip are reguli stricte. Utilizatorul trebuie să introducă obligatoriu date pentru: 21 – urme de încălțăminte (folii și mulaje); – urme de pneuri; – urme de forțare. Această structură obligatorie arată că sistemul reflectă o metodologie criminalistică standardizată pentru urmele de deplasare și de acces. Urmele inexistente Dacă nu există urme, se bifează Fără urme. În unele activități (Prezentare spre recunoaștere, Experiment judiciar, Alte activități), bifarea este implicită, iar restul câmpurilor sunt dezactivate. Particularitățile procedurale PIN și CIN PIN – Persoană cu identitate necunoscută În modulul CFL, la Examinare obiecte/persoane, sistemul permite bifarea PIN. În acest caz: – nu se completează date despre faptă; – se completează doar Data găsirii și Descriere caz; – restul câmpurilor devin inactive. Acest comportament reflectă realitatea operațională în care examinarea unei persoane neidentificate nu poate fi integrată într-o încadrare juridică preliminară. CIN – situații asociate unor fapte speciale Dacă activitatea este de tip CFL și fapta selectată este: – Omor, – Moarte subită, – Accident de circulație cu victime, – Accident rutier cu părăsirea locului, Analiza modului de filtrare și căutare Căutarea tolerantă Căutarea textuală este insensibilă la: – poziția textului în câmp; – diferențele de diacritice; – caractere introduse parțial. Aceasta produce o flexibilitate ridicată pentru găsirea rapidă a informațiilor. Căutarea după intervale de timp Pentru activități CFL și pentru data comiterii faptei, sistemul folosește criteriul suprapunerii măcar cu o zi. Este un algoritm relevant, deoarece: – permite includerea cazurilor în care activitatea se întinde peste miezul nopții; – permite identificarea faptei în perioade incerte (interval). Căutarea după unitate Unitatea este blocată în funcție de utilizator, ceea ce reflectă restricțiile ierarhice real
Pag. 21–23
este miezul nopții; – permite identificarea faptei în perioade incerte (interval). Căutarea după unitate Unitatea este blocată în funcție de utilizator, ceea ce reflectă restricțiile ierarhice reale. Codul de bare ca atribut de căutare Codurile de bare sunt indexate în mod special, astfel încât: – pot fi căutate complet sau parțial; – sistemul verifică existența lor în orice lucrare; – se pot identifica pachetele specifice unei examinări. 22 Dinamica materialelor și a pachetelor în expertize Introducerea materialelor Materialele sunt introduse inițial de secretariat prin: – număr de pachete; – scanare cod de bare; – detalii suplimentare; – validare individuală. Reguli de consistență – un cod scanat nu poate fi duplicat; – pachetele nu pot fi mutate după începerea examinării; – nu pot fi eliminate pachete dintr-o lucrare divizată; – lista materialelor examinate trebuie să fie completă pentru finalizare. Marcaje vizuale – negru = material alocat lucrării; – gri = material alocat lucrării de bază, dar nu sub-lucrării curente. Această reprezentare vizuală este esențială pentru corectitudinea fluxului procedural. Interacțiunea dintre submodulele administrative și cele operative Dependența directă Modulele operative (CFL și Expertize) depind integral de: – unități; – subunități; – funcții; – grade; – utilizatori activi; – străzi și localități; – fapte și moduri de operare; – intervale de lucru; – zile libere. Orice modificare administrativă produce efecte directe asupra: – listelor de selecție; – drepturilor; – accesului la date; – fluxurilor posibile. Exemple practice – dacă o stradă este dezactivată, nu mai apare în listele CFL; – dacă o funcție devine ocupată, nu mai poate primi alt utilizator; – dacă un interval de lucru este dezactivat, nu mai apare în planificări. Analiza logică a activităților „la sediu” Dacă activitatea CFL s-a desfășurat la sediu, sistemul: – ascunde toate câmpurile privind locația; – consideră implicit că deplasarea nu a avut loc; – dezactivează câmpurile pentru autoturism, kilometraj, raion, stradă, număr etc. 23 Aceasta reduce erorile de completare și reflectă realitatea operațională. Activitățile complexe și activitățile în comisie în expertize Activități complexe Bifarea Complexă sugerează examinări: – multidisciplinare; – cu implicarea mai multor specialități; – cu necesitatea unor resurse suplimentare. Sistemul doar marchează activitatea, fără a modifica fluxul structural, dar marcajul poate fi folosit în statistici sau analiză. Activități în comisie Bifarea În comisie activează: – selectarea comisiei interne; – selectarea comisiei externe, dacă este cazul. Aceste atribute sunt utilizabile pentru lucrările ce impun examinare colegială. Integrarea rezultatelor și condițiile de validare Validarea rezultatului expertului Validarea: – este atributul exclusiv al șefului de direcție/secție; – transferă lucrarea în starea neexpediată; – dezactive
Pag. 23–24
ezultatelor și condițiile de validare Validarea rezultatului expertului Validarea: – este atributul exclusiv al șefului de direcție/secție; – transferă lucrarea în starea neexpediată; – dezactivează posibilitatea expertului de a mai modifica rezultatul. Corelarea cu expedierea După validare: – secretariatul preia controlul; – se introduc datele de expediție; – se încarcă raportul final PDF. Doar după completarea acestor pași lucrarea iese complet din flux. Sinteză conceptuală a arhitecturii sistemului informatic (viziune tehnică) Sistemul Evidence C.F.L. este un ecosistem informațional complet, cu: – ierarhie administrativă coerentă; – fluxuri operaționale integrate; – validări pe toate nivelurile; – trasabilitate totală a materialelor; – interfețe dinamice; – mecanisme vizuale intuitive; – statistici funcționale; – arhivare implicită și imutabilă a datelor finale. Modelarea conceptuală a entităților principale ale sistemului Sistemul Evidence C.F.L. funcționează ca un ansamblu de entități interdependente. Sistemul, deși nu utilizează formal terminologia de modelar e (entitate–atribute–relații), permite reconstruirea unui model conceptual complet. Entitățile asociate activităților CFL Cele mai importante entități sunt: – Activitate CFL (unitatea operațională de bază); 24 – Utilizator (titularul și membrii echipei); – Instituție solicitantă; – Fapta cercetată; – Locul comiterii; – Locul desfășurării activității; – Urme (entitate generică cu subcategorii); – Planșa foto; – Materiale ridicate; – Caz conex (legătură între activități). Fiecare activitate CFL generează: – un ID caz unic, construit din raion, an și număr de ordine; – o relație între titularul activității, membrii echipei și instituția solicitantă; – un set de date despre intervalul temporal și durata activității; – un pachet de informații despre urme și materialele asociate. Entitățile asociate expertizelor Structura expertizelor include: – Lucrare de expertiză (cu mai multe stări: înregistrată, repartizată, în lucru, finalizată, validată, expediată); – Document de dispunere (PDF încărcat la secretariat); – Pachet de materiale (identificat prin cod de bare); – Examinare (unitate operațională asociată unui pachet); – Rezultat; – Validare; – Expediere. Aceste entități sunt controlate succesiv de: – secretariat; – șef direcție/secție; – expert; – secretariat (expediere). Entități administrative Aceste entități sunt structuri de bază care susțin toate modulele operative: – Unități și Subunități; – Funcții; – Grade profesionale; – Utilizatori (activi/inactivi); – Autoturisme; – Localități, Străzi, Localități arondate; – Fapte; – Moduri de operare; – Locuri de comitere; – Intervale de lucru; – Zile libere legale.
Pag. 24–26
nale; – Utilizatori (activi/inactivi); – Autoturisme; – Localități, Străzi, Localități arondate; – Fapte; – Moduri de operare; – Locuri de comitere; – Intervale de lucru; – Zile libere legale. 25 Relațiile dintre entități și constrângerile de integritate Sistemul pune în aplicare un set rigoros de relații funcționale menite să proteje ze integritatea datelor. Relații între Activitate CFL și alte entități – o activitate aparține unui utilizator titular (relație 1–1); – poate avea mai mulți criminaliști asociați (relație 1–N); – este legată de o faptă (1–1, uneori opțional pentru PIN); – este legată de un loc al comiterii (1–1); – poate avea urme asociate (1–N); – poate avea o planșă foto (opțional, obligatorie în anumite cazuri); – poate fi conexată la o altă activitate (relație de tip 1–1 sau 1–N în ambele direcții). Relații între entitățile expertizelor – o lucrare are asociat un document de dispunere (1–1); – o lucrare poate fi repartizată unuia sau mai multor experți (1–N); – o lucrare are unul sau mai multe pachete de materiale (1–N); – fiecare pachet poate genera una sau mai multe examinări (1–N); – rezultatul final este asociat unei examinări complete (1–1); – validarea se aplică întregii lucrări (1–1). Constrângeri asupra acestor relații – un pachet nu poate aparține simultan mai multor lucrări (unicitate absolută); – un utilizator nu poate ocupa două funcții simultan în aceeași unitate; – o funcție nu poate avea doi ocupanți; – o stradă aparține unei singure localități; – o localitate poate aparține unei singure structuri administrative; – un interval de lucru nu poate fi duplicat (denumire + abreviere + orar). Analiza detaliată a mecanismului de generare a ID-urilor ID caz în activități CFL ID-ul se formează din: – abrevierea raionului utilizatorului; – ultimele două cifre ale anului; – un număr de ordine incremental. Această structură asigură: – unicitate anuală; – clasificare geografică imediată; – lizibilitate și trasabilitate. Numărul de înregistrare în Expertize Coduri de bare Codurile de bare nu au reguli explicite de generare în document, dar sunt tratate ca identități unice. Se observă: – verificare împotriva duplicării; – legare strictă de un pachet; – imposibilitatea reutilizării unui cod deja alocat. 26 Analiza mecanismelor de afișare condiționată a câmpurilor Exemple din modulul CFL – dacă se selectează La sediu, toate câmpurile aferente locației sunt ascunse; – dacă tipul faptei permite CIN, câmpul apare automat; – la examinarea persoanelor PIN, câmpurile privind fapta și locul comiterii dispar; – dacă se selectează o localitate care nu este oraș/municipiu, câmpul pentru stradă dispare; – dacă numărul de plicuri se modifică, lista de detalii urme se regenerează. Exemple din modulul Expertize – dacă lucrarea este repetată/suplimentară, apare câmpul de conexare; – dacă lucrarea este în comisie, apar opțiunile pentru comisie internă/externă; – după examinare
Pag. 26–27
Exemple din modulul Expertize – dacă lucrarea este repetată/suplimentară, apare câmpul de conexare; – dacă lucrarea este în comisie, apar opțiunile pentru comisie internă/externă; – după examinarea tuturor pachetelor, se activează secțiunea Finalizează; – dacă lucrarea este validată, câmpurile expertului devin inactive. Aceste mecanisme construiesc o interfață adaptivă, menită să prevină erorile. Analiza arhitecturii drepturilor și rolurilor Sistemul conturează o arhitectură clar ierarhizată a rolurilor. Roluri principale Utilizator obișnuit (criminalist) – poate adăuga și modifica doar activitățile proprii. Șef serviciu/Șef secție – vede activitățile subunității și poate modifica sau valida rezultate. Secretariat – înregistrează lucrări, gestionează pachete, operează expedierea. Expert – examinează materiale și redactează rezultatul. Șef direcție/secție – repartizează și validează expertize. Administrator – gestionează întreaga structură administrativă. Principii de control – un rol nu poate modifica date introduse de un rol superior în ierarhie; – un rol nu poate modifica date introduse de un rol tehnic specializat (ex.: expertul nu poate fi contrazis prin modificarea rezultatului său); – administrarea structurală este complet separată de procesele operative. Drepturi granulare Fiecare drept este definit prin bife în panoul de administrare, ceea ce arată că sistemul are mecanisme de acces fine, nu doar pe roluri mari. Logica intervalelor de lucru și a zilelor libere Intervalele de lucru Intervalele reprezintă tipuri standardizate de program, utile pentru: – planificări; – statistici; – analiza volumului de activitate; – norme salariale (exemplu: caseta 12B). Structura lor implică: – denumire; – abreviere; – interval orar; 27 – asocierea cu una sau mai multe unități; – activare/dezactivare. Zile libere legale Acestea sunt gestionate per an și includ: – zile libere definite manual; – posibilitatea adăugării automate a weekendurilor; – marcarea unei zile ca zi liberă legală; – posibilitatea modificării sau dezactivării. Acest modul are rol în planificare și în eventuale statistici operaționale. Sinteza relațională a sistemului ca ansamblu de obiecte Modelul sistemului poate fi văzut ca o structură în mai multe niveluri: Nivel infrastructural (administrativ) Definirea universului posibil al datelor: – unități, localități, funcții, grade, utilizatori; – moduri de operare, fapte, intervale, zile libere. Acestea sunt obiecte stabile, care se schimbă rar și determină comportamentul aplicației. Nivel operațional Date generate permanent: – activități CFL; – expertize și rezultatele acestora; – materiale și pachete; – examene criminalistice. Acestea sunt obiecte dinamice, create și modificate frecvent. Nivel analitic Obiecte secundare, generate automat: – statistici; – filtre; – sortări; – liste dinamice; – rezultate PDF. Aceste obiecte nu sunt stocate explicit, ci generate pe baza ob
Pag. 27–28
cvent. Nivel analitic Obiecte secundare, generate automat: – statistici; – filtre; – sortări; – liste dinamice; – rezultate PDF. Aceste obiecte nu sunt stocate explicit, ci generate pe baza obiectelor dinamice și infrastructurale. Mecanismele interne de control al consistenței temporale Sistemul aplică controale temporale stricte: – data activității nu poate fi în viitor; – data activității nu poate fi anterioară datei faptei; – durata nu poate depăși intervalul rezultat; – la depășirea orei, data finală avansează automat cu o zi; – intervalul comiterii faptei trebuie să suprapună cel puțin o zi pentru a fi considerat valid în căutări. Aceste reguli împiedică introducerea unor date incompatibile cu realitatea operațională. Mecanismele interne de control al consistenței geografice 28 – localitatea determină lista străzilor; – localitățile inactive nu pot fi folosite; – străzile inactive sunt excluse din liste; – localitățile arondate au un tabel separat pentru claritate; – raionul utilizatorului este preselectat în activități CFL. Aceste reguli protejează integritatea datelor utilizate în statistici și rapoarte. Modelele de interfață utilizate în sistem Sistemul permite deducerea unui set consistent de modele de interfață: Model tabel–formular Este utilizat în majoritatea modulelor: – tabel la stânga; – formular de detalii la dreapta. Este eficient pentru vizualizarea rapidă a datelor. Model cu panou retractabil Folosit în paginile Căutare: – panou de filtre ce se poate ascunde; – tabel extins în prim plan. Model cu butoane contextuale Butoane precum Detalii, Modifică, Finalizează, Șterge apar doar când există o selecție validă. Model cu câmpuri dinamice Câmpurile se activează sau se blochează în funcție de: – date introduse; – rolul utilizatorului; – starea entității. Analiza arhitecturală detaliată a fluxurilor de lucru: coerență operațională între CFL și Expertize Coerența fluxului CFL Activitatea CFL pornește întotdeauna de la o intervenție operativă, iar sistemul informatic reproduce această succesiune în detaliu. Introduce rea datelor inițiale nu reprezintă doar o simplă formalitate, ci construiește cadrul juridic și tehnic în care activitatea este interpretată ulterior. Alegerea tipului de activitate delimitează imediat câmpurile obligatorii și opționale, iar unele activități impun activarea unor indicatori precum CIN. Datele despre timp sunt corelate automat, iar eventualele neconcordanțe sunt corectate prin ajustări automate (de exemplu, avansarea zilei de final dacă ora introdusă indică un interval ce depășește miezul nopții). Finalizarea activității reprezintă un punct de stabilizare a datelor: după introducerea numărului planșei foto și a materialelor aferente, activitatea devine accesibilă în statistici și, mai ales, devine referențială pentru activitățile conexe. Coerența fluxului Expertize Fluxul expertizelor este mai complex, deoarece implică participarea succesivă a
Pag. 28–29
e accesibilă în statistici și, mai ales, devine referențială pentru activitățile conexe. Coerența fluxului Expertize Fluxul expertizelor este mai complex, deoarece implică participarea succesivă a trei categorii de utilizatori: secretariat, conducere și expert. Sistemul informează explict despre faptul că un utilizator nu poate interveni asupra datelor introduse de alt nivel, ceea ce instituie un model de responsabilitate granulară. 29 Secretariatul are rolul de inițiator și validare a integrității materiale: pachetele sunt introduse, verificate și confirmate la acest nivel. Orice eroare în introducerea codurilor de bare trebuie corectată înainte ca lucrarea să ajungă la expert, deoarece după repartizare codurile nu mai pot fi modificate, tocmai pentru a preveni manipularea probelor. Conducerea stabilește cadrul tehnic și juridic al examinării, selecțio nând genul, specialitatea, tipul expertizei și termenul. Aceasta întărește ideea că expertul nu poate începe lucrul fără o autorizare formală clar definită. Expertul este responsabil pentru examinări și rezultat. Pentru fiecare pachet scanat, sistemul încarcă datele asociate, iar expertul este direcționat printr-o interfață care indică exact ce materiale pot fi examinate, în ce ordine și în ce condiții. Finalizarea expertizei nu reprezintă sfârșitul fluxului, deoarece validarea aparține șefului. Numai după validare secretariaul poate expedia documentul, închizând definitiv lucrarea. Compararea fluxurilor și coerența arhitecturală Fluxurile CFL și Expertize sunt proiectate astfel încât niciunul să nu permită modificări retroactive care ar putea afecta integritatea probatorie sau consistența administrativă. În cazul CFL, datele devin imutabile după finalizare, cu excepția câtorva câmpuri controlate privind materialele vizuale. În Expertize, finalizarea expertului este urmată de validare, iar după validare datele devin parte arhivei finale. În ansamblu, arhitectura fluxurilor indică o orientare clară spre auditabilitate, trasabilitate, prevenirea erorilor și construcția unei dovezi digitale coerente. Mecanismele codurilor de bare și rolul lor în arhitectura probatorie a sistemului Codurile de bare joacă un rol central în sistem, fiind principalul instrument pentru identificarea unică a materialelor. Codurile de bare în CFL În activitățile CFL, codul de bare este asociat cu plicurile în care sunt introduse urmele ridicate.: – pentru fiecare plic generat, utilizatorul trebuie să scaneze codul aferent; – scanarea este obligatorie, nu opțională; – dacă numărul plicurilor se modifică, structura câmpurilor se regenerează automat, iar fiecare nou plic necesită o nouă scanare. Codurile de bare în Expertize În Expertize, rolul codurilor este și mai strict. Fiecare pachet introdus la secretariat este identificat printr -un cod de bare, iar expertul nu poate examina materiale care nu au fost validate la nivelul secretariatului. Când expertul scanează un cod: – siste
Pag. 29–30
introdus la secretariat este identificat printr -un cod de bare, iar expertul nu poate examina materiale care nu au fost validate la nivelul secretariatului. Când expertul scanează un cod: – sistemul verifică dacă acel pachet aparține lucrării; – dacă nu aparține, examinarea este blocată; – dacă aparține, se încarcă toate informațiile asociate pachetului. Codurile de bare în lucrări divizate În lucrările divizate, codurile sunt afișate cu două culori: – negru pentru pachetele alocate lucrării curente; – gri pentru pachetele existente în lucrarea de bază, dar nealocate sub-lucrării. Astfel, codurile de bare devin un vector de control asupra întregii arhitecturi probatorii. Analiza detaliată a mecanismelor de eroare și prevenire a erorilor Eroarea localizată lângă câmp 30 Cele mai multe erori sunt afișate direct în dreptul câmpului problematic, în momentul salvării. De exemplu: – un număr unic invalid; – un câmp obligatoriu necompletat; – un format de dată incorect; – o durată care depășește limitele logice. Aceste erori sunt reactive și imediate. Eroarea globală în panoul portocaliu Unele erori nu pot fi afișate în dreptul unui singur câmp (de exemplu , erori ce implică o combinație de câmpuri), motiv pentru care apar într-un panou portocaliu în partea dreaptă-sus. Panoul se menține vizibil 5 secunde, însă rămâne pe ecran atâta timp cât utilizatorul ține cursorul deasupra. Acest mecanism este util pentru erori de logică generală, precum: – date temporale incompatibile; – selectarea unei instanțe juridice nepermise în context; – valori care contrazic un alt câmp deja introdus. Prevenirea erorilor prin blocarea câmpurilor Sistemul previne erorile nu doar prin detectare, ci și prin prevenție: – câmpurile care nu trebuie modificate sunt blocate; – câmpurile contextuale apar doar dacă sunt relevante; – câmpurile inutile dispar când o alegere anulează utilitatea lor (ex.: activitățile „la sediu”). Acest comportament reduce drastic riscul accidental de completare eronată. Ajustarea automată a valorilor Pentru date și ore, sistemul ajustează automat câmpurile dependente: – dacă ora finală este mai mică decât ora de început, se modifică automat ziua; – dacă data este invalidă, câmpul se golește automat; – dacă durata depășește intervalul real, salvarea este blocată. Reconstrucția conceptuală extinsă a sistemului: o descriere completă a logicii sale interne Pentru a atinge o reprezentare completă, este necesară o expunere descriptivă a modului în care sistemul funcționează conceptual, dincolo de nivelul vizibil în interfețe. Sistemul ca ecosistem de date ierarhice La baza sistemului se află o ierarhie administrativă care definește cadrele logistice și geografice: – unități și subunități; – localități, străzi și localități arondate; – intervale de lucru; – zile libere. Aceste entități nu sunt dinamice în mod constant, dar influențează fiecare operațiune a utilizatorilor. De exemplu, selectarea loca
Pag. 30–31
zi și localități arondate; – intervale de lucru; – zile libere. Aceste entități nu sunt dinamice în mod constant, dar influențează fiecare operațiune a utilizatorilor. De exemplu, selectarea localității deter mină lista străzilor, iar structura unității determină drepturile utilizatorului. Nivelul operațional al datelor 31 Activitățile CFL și expertizele sunt entități dinamice, generate permanent în funcție de intervențiile și solicitările operative. Sistemul tratează fiecare activitate și fiecare lucrare ca pe o instanță unică, cu identitatea sa juridică, tehnică și materială. Integrarea probelor în structura logică Urmele, plicurile, codurile de bare și pachetele devin entități de tip obiect cu: – identitate unică; – istoric asociat; – rol probator; – integrare în fluxul examinării. Sistemul nu permite existența unei urme fără un plic, a unui plic fără cod de bare sau a unui pachet neexaminate dacă lucrarea este finalizată. Nivelul de auditabilitate În toate modulele, sistemul: – menține istoricul modificărilor prin blocarea modificărilor ulterioare; – atribuie fiecare acțiune unui utilizator specific; – interzice ștergerile tardive; – separă responsabilitățile. Acest nivel face posibilă auditarea oricărui proces, inclusiv în context judiciar. Interdependența detaliată a entităților operaționale din cadrul sistemului Interdependența dintre activitățile CFL și structurile administrative Activitățile CFL sunt direct subordonate structurii administrative. Sistemul preia automat unitatea utilizatorului, unitatea organului judiciar, raionul și alte elemente, asigurând astfel consistența datelor. De pildă, atunci când se selectează raionul, lista localităților se reglează automat. Când se selectează localitatea, lista străzilor se încarcă numai pentru acea localitate. Dacă o stradă este dezactivată din administrare, aceasta nu mai poate fi selectată într -o activitate. Această dependență demonstrează o arhitectură centrată pe un model de date în care entitățile geografice reprezintă un pilon structural. Localitatea și strada nu sunt tratate ca text liber, ci ca referințe la obiecte predefinite, ceea ce permite statistici precise și rapoarte corecte. În termenii unui sistem informatic, activitatea CFL este o instanță care nu poate exista fără aceste ancore structurale. Interdependența dintre activitățile CFL și entitățile juridice Fapta, forma ei (dată exactă sau interval), tipul activității și eventualele marcaje precum CIN sunt elemente care determină logica internă a fluxului. Dacă fapta face parte din categoriile care activează câmpul CIN, sistemul modifică interfața pentru a include această informație, iar câmpurile devin parte integrantă a activității. Modul în care sunt tratate datele juridice indică o încercare de standardizare: fapta nu este introdusă manual, ci selectată dintr-o listă predefinită. Aceasta elimină riscurile de variații terminologice și asigură că în statistici se va regăsi o cl
Pag. 31–32
încercare de standardizare: fapta nu este introdusă manual, ci selectată dintr-o listă predefinită. Aceasta elimină riscurile de variații terminologice și asigură că în statistici se va regăsi o clasificare coerentă a faptelor. Interdependența cu entitățile materiale (urme și plicuri) Urmele sunt tratate ca entități complexe, deoarece fiecare categorie generează reguli de completare distincte. Interacțiunea cu câmpurile dependente este esențială: în categoria papilare, numărul plicurilor determină numărul câmpurilor pentru detalii și coduri de bare. Fiecare cod de bare reprezintă un obiect unic, care devine ulterior parte a unui flux probatoriu din Expertize. 32 Când utilizatorul modifică numărul de plicuri, sistemul regenerează structura, ștergând câmpurile anterioare și generând una nouă. Aceasta reflectă o concepție tehnică în care entitățile materiale nu sunt simple câmpuri textuale, ci obiecte distincte în sistem. Comportamente speciale în activitățile CFL și modul în care acestea influențează logica sistemului Activitățile desfășurate la sediu Atunci când utilizatorul selectează opțiunea „La sediu”, sistemul consideră implicit că activitatea nu se desfășoară în teren. Această alegere determină dispariția tuturor câmpurilor legate de deplasare, loc ație, adrese, autoturisme sau kilometraj. Astfel, logica internă elimină posibilitatea introducerii de date incompatibile. Comportamentul „La sediu” simplifică activitatea, dar menține structura operațională, permițând sistemului să includă această interve nție în statistici fără a necesita detalii geografice. Activitățile care implică persoane cu identitate necunoscută (PIN) Sistemul activează doar câmpurile Data găsirii și Descriere caz, ceea ce constituie o structură minimală, adaptată situației în care nu există date juridice preliminare. Acesta este un exemplu de adaptare contextuală, specific sistemelor informatice avansate, deoarece fluxul este configurat în funcție de realitatea operațională, nu doar de o schemă fixă. Activitățile care necesită marcajul CIN Pentru anumite fapte, precum omorul sau moartea subită, sistemul activează automat câmpul CIN. Completarea acestuia devine parte obligatorie a activității. Prin urmare, sistemul corelează tipul faptei cu atribute procedurale specifice. Această gestionare condiționată demonstrează faptul că sistemul conține o componentă de logică juridică integrată, nu doar o structură de colectare de date. Analiza funcționării statistice și rolul acesteia în arhitectura sistemului Statistica nu este un element suplim entar sau opțional în cadrul sistemului; este o componentă organică. Modul în care sunt introduse datele în activitățile CFL sau în Expertize influențează direct modul în care acestea vor apărea ulterior în statistici. Statistica activităților CFL Utilizatorul poate selecta perioade predefinite, cum ar fi luna, trimestrul sau anul, iar sistemul generează automat situații care includ numărul activi
Pag. 32–33
în statistici. Statistica activităților CFL Utilizatorul poate selecta perioade predefinite, cum ar fi luna, trimestrul sau anul, iar sistemul generează automat situații care includ numărul activităților, activitățile cu urme și structura urmelor ridicate. Toate aceste categorii sunt posibile pentru că acti vitățile CFL sunt construite pe o structură în care aceste informații sunt obligatorii. În fond, statistica nu interpretează datele, ci doar le agregă, în timp ce sistemul operational se asigură că datele sunt corecte, complete și uniforme. Statistica expertizelor Deși este marcată ca „pagină în lucru”, prezența acestei secțiuni indică faptul că sistemul este pregătit să ofere analize similare și pentru fluxul expertizelor. Structura existentă în modulul Expertize – tip examinare, gen, specialitate, data înregistrării, data finalizării, termenul stabilit și termenul solicitat – reprezintă o bază solidă pentru o statistică completă. Deoarece expertizele sunt înregistrate și validate în etape distincte, statistica are acces la date precise privind timpii de pr ocesare, volumul de lucru al experților și caracteristicile materialelor. Logica sistemului în situații complexe: lucrări divizate, comisii și lucrări complexe Lucrările divizate 33 O lucrare poate fi divizată, adică împărțită în sub -lucrări care formează un ansamblu coerent al aceleiași cauze. Sistemul permite o astfel de structură numai dacă există motive operaționale. În lucrările divizate: – se preiau datele esențiale din lucrarea de bază; – se identifică pachetele aparținând lucrării originale; – se delimitează pachetele alocate sub-lucrării. De asemenea, sistemul nu permite reducerea numărului de pachete în cazul modificărilor ulterioare, tocmai pentru a evita pierderea de materiale asociate altei lucrări. Lucrările în comisie Atunci când o expertiză este efectuată în comisie, sistemul activează funcții suplimentare care permit selectarea membrilor comisiei. Acest comportament arată că aplicația nu lucrează doar cu relația expert –lucrare, ci și cu structuri colegiale. Atribuirea comisiei devine parte a logicii lucrării, ceea ce poate influența validarea sau raportarea. Lucrările complexe Dacă o lucrare este marcată ca „Complexă”, aceasta devine un obiect special în fluxul Expertize, deși sistemul nu modifică structural etapele de lucru. Complexi tatea este un atribut conceptual, util pentru organizare și statistici. Poate indica un volum ridicat de materiale sau examinări multifacetate. Justificarea logicii de business a principalelor fluxuri Motivele arhitecturale care stau la baza logicii de business sunt următoarele: – Introducerea datelor la secretariat reprezintă definirea cadrului juridic și material al expertizei. Dacă această etapă ar fi posibil de modificat ulterior, ar apărea riscul inconsecvenței probatorii. – Repartizarea stabilește limitele tehnice și rolurile implicate. Fără repartizare, expertul nu ar avea un mandat cl
Pag. 33–34
ar fi posibil de modificat ulterior, ar apărea riscul inconsecvenței probatorii. – Repartizarea stabilește limitele tehnice și rolurile implicate. Fără repartizare, expertul nu ar avea un mandat clar. – Examinarea depinde exclusiv de existența unor pachete clar definite, iar sistemul folosește codurile de bare pentru a evita interferențele accidentale. – Validarea introduce controlul managerial. Sistemul întărește ierarhia responsabilităților. – Expedierea finalizează fluxul și împiedică orice modificare ulterioară. Această succesiune reproduce fidel procesele reale ale criminalisticii și expertizei judiciare. Extinderea modelării conceptuale: reprezentarea sistemului ca ansamblu de clase logice Pentru un rezumat amplu, tehnic și aprofundat, este necesară reconstruirea conceptuală a sistemului ca un model de clase logice (fără transformare în cod sau pseudo -cod, respectând regulile tale). Clasa „Activitate CFL” Are atribute precum: – ID caz, tip activitate, dată, oră început, oră sfârșit, durată; – titular, echipă, instituție solicitantă; – fapta, locul comiterii, modul de operare; – locația activității (stradă, număr, localitate); – urme (colecție de obiecte papilare, traseologice, biologice). Comportamentul acestei clase este unul dinamic: la salvare, sistemul validează interdependențele dintre câmpuri, iar la finalizare își restrânge atributele modificabile. 34 Clasa „Expertiză” Include atribute: – număr de înregistrare, dată, unitate; – document de dispunere; – gen, specialitate, tip expertiză; – listă de pachete; – rezultat; – validare; – expediere. Comportamentul este strict etapizat; obiectul trece prin stări distincte. Clase administrative Partea IX – Structurile geografice, arhitectura interfețelor, modelarea pachetelor și examinării, mecanismele vizuale și consolidarea arhitecturii statistice Rolul entităților geografice în arhitectura sistemului și impactu l lor asupra fluxurilor operative Structurile geografice – raion, localitate, stradă, localități arondate – formează o infrastructură critică în cadrul sistemului, pentru că ele determină modul în care activitățile CFL sunt localizate spațial. Atunci când utilizatorul selectează raionul, sistemul carghează automat localitățile aferente. În interiorul fiecărei localități, străzile sunt afișate într-un tabel secundar, ceea ce arată că fiecare localitate este tratată ca un nod al unui arbore ierarhic. Străzil e nu sunt entități independente; ele există numai în raport cu localitatea lor. Aceasta are consecințe directe: în activitățile CFL, selecția localității determină vizibilitatea străzilor, iar selecția străzii nu poate fi făcută independent. Localitățile arondate, vizibile în cazul comunelor sau orașelor, reprezintă o extensie a modelului geografic. Prin includerea acestora, sistemul reproduce fidel realitatea administrativă a României, în care anumite localități nu sunt autonome, ci aparțin de o comună sau un oraș. Pe plan
Pag. 34–35
delului geografic. Prin includerea acestora, sistemul reproduce fidel realitatea administrativă a României, în care anumite localități nu sunt autonome, ci aparțin de o comună sau un oraș. Pe plan operațional, această ierarhie geografică permite corelări exacte în statistici: numărul activităților desfășurate într -o comună poate fi agregat suplimentar după localitățile arondate, ceea ce generează informații detaliate privind distribuția teritorială a intervențiilor. Arhitectura interfeței: panouri de listă, panouri de detalii și logica bifurcării vizuale Interfața sistemului este construită după un model dual, în care listele și detaliile coexistă și interacționează permanent. List a este un element de navigare, iar panoul de detalii este un element de operare. În cadrul activităților CFL, panoul de detalii este fereastra centrală în care se desfășoară procesul de introducere și validare a datelor. Această separare permite utilizatorului să vadă simultan activitățile recente și activitatea curentă. De asemenea, sistemul previne confuzia prin dezactivarea butonului Detalii atunci când nu există o selecție validă în listă. În Expertize, modelul este similar, însă mult mai complex, întrucât datele sunt împărțite în segmente verticale distincte: segmentul informativ (datele preluate din secretariat), segmentul de configurare tehnică (genul expertizei, specialitatea, tipul examinării), segmentul operațional (pachetele și examinările) și seg mentul final (rezultatul și validarea). Această stratificare vizuală sugerează un design orientat către diferențierea clară a responsabilităților. Arhitectura interfeței este deosebit de evidentă în modulele administrative, unde selectarea unei unități determină apariția unui panou secundar cu subunități, iar selectarea unei 35 subunități determină apariția unui panou terțiar. Această abordare reflectă un model de arbore interactiv, în care nodurile devin vizibile pe măsură ce utilizatorul navighează. Modelarea extinsă a pachetelor, examinării și relației dintre ele Pachetul, în contextul sistemului, nu este doar un container fizic, ci o entitate digitală cu identitate proprie. Codul de bare este elementul care face legătura dintre realitatea materială și structura informatică. Pachetul ca entitate autonomă Pachetul este introdus în sistem la nivelul secretariatului prin scanarea codului de bare. Odată introdus, pachetul nu poate fi modificat sau înlocuit fără reînceperea fluxului, deoarece codul de bare este cheia unică ce validează orice examinare ulterioară. Pachetul conține atribute precum: – număr; – descriere; – material conținut; – unitatea de colectare; – apartenența la lucrare sau sub-lucrare; – starea operațională (neexaminat/examinat). Examinarea ca proces dependent de pachet Această relație între pachet și examinare este fundamentală. Expertul nu poate începe examinarea fără scanarea codului de bare, tocmai pentru a se asigura că materialul examinat corespund
Pag. 35–36
de pachet Această relație între pachet și examinare este fundamentală. Expertul nu poate începe examinarea fără scanarea codului de bare, tocmai pentru a se asigura că materialul examinat corespunde exa ct lucrării atribuite. Sistemul verifică identitatea pachetului și permite examinarea doar dacă acesta aparține lucrării. Dacă expertul încearcă să scaneze un cod de bare dintr-o lucrare diferită, examinarea este blocată. Acest comportament reflectă un pri ncipiu de securitate esențial în domeniul criminalistic: niciun material nu poate fi examinat accidental într-o lucrare greșită. Examinarea materialelor în lucrările divizate Pentru lucrările divizate, sistemul delimitează vizual pachetele disponibile. Expertul vede clar care pachete pot fi examinate, iar sistemul nu permite interacțiunea cu cele care aparțin doar lucrării de bază. Această regulă garantează că fiecare sub -lucrare are un set fix de materiale, prevenind situațiile în care un expert ar putea examina materiale care nu îi sunt atribuite. Dinamica vizuală a interfeței: cum sunt utilizate culorile, blocările, dezactivările și regenerările Sistemul folosește mecanisme vizuale pentru a comunica stările obiectelor și disponibilitatea acțiunilor. Aceas ta nu este doar o opțiune estetică, ci și o strategie pentru prevenirea erorilor. Culorile în lucrările divizate Prezența culorilor negru și gri în tabelul pachetelor nu reprezintă o simplă convenție grafică, ci un indicator logic. Culoarea neagră semnifică un pachet valid, atribuibil sub-lucrării; culoarea gri indică pachetele disponibile doar la nivelul lucrării originale. Prin aceasta, interfața traduce reguli complexe de integritate într-un cod vizual imediat perceptibil. Dezactivarea câmpurilor pentru prevenirea erorilor Regenerarea câmpurilor dependente Atunci când numărul unor elemente se modifică – de exemplu numărul plicurilor – sistemul reconstruiește automat secțiunea dependentă. Această regenerare indică faptul că aplicația nu tratează câmpurile ca text liber, ci ca instanțe ale unor entități organizate. 36 Consolidarea arhitecturii statistice: relația dintre datele structurate și rapoartele generate Statistica este generată nu prin interpretare liberă, ci prin preluarea datelor structurate și agregarea lor conform regulilor definite în sistem. În CFL, pentru fiecare activitate sunt definite exact elementele necesare statisticii: tipul activității, existența urmelor, tipurile de urme, unitatea și lucrătorii implicați. Această structură coerentă permite generarea unor rapoarte consistente fără procesări suplimentare. În Expertize, chiar dacă secțiunea statistică este „în lucru”, arhitectura datelor arată că sistemul este deja pregătit pentru analize detaliate privind durata examinării, respectarea termenelor, distribuția genurilor și specialităților și frecvența materialelor analizate. 5. MODULE FUNCȚIONALE ALE NOULUI SISTEM Versiunea modernizată a sistemului EVIDENCE este concepută ca
Pag. 36
rea termenelor, distribuția genurilor și specialităților și frecvența materialelor analizate. 5. MODULE FUNCȚIONALE ALE NOULUI SISTEM Versiunea modernizată a sistemului EVIDENCE este concepută ca o platformă modulară, coerentă la nivel de model de date și omogenă la nivel de interfață, în care fiecare modul funcțional reflectă un domeniu operațional distinct, dar interoperabil cu celelalte. Modulele sunt definite astfel încât să materializeze, în funcționalități concrete, toate obiectivele aferente proiectului. Modulul 1 — Utilizatori, Identitate și Semnătură (MPass & MSign) Acest modul constituie temelia întregii arhitecturi aplicaționale, întrucât ordonează identitățile digitale, drepturile de acces și validarea juridică a actelor emise în sistem. Integrarea cu MPass asigură autentificarea unică și neechivocă a utilizatorilor, cu posibilitatea activării autentificării multifactor, segmentării pe unități organ izatorice și aplicării politicilor de expirare/reevaluare a accesului în funcție de statutul profesional; în scenarii alternative de implementare, modulul poate opera și autonom, prin administrarea locală a conturilor de utilizator în baza de date a aplicației, fără dependență de servicii externe de identitate. Modelul de autorizare se bazează pe roluri și atribute (RBAC/ABAC), oferind granularitate până la nivel de câmp, acțiune și stare de flux; astfel, un tehnician de teren poate introduce date, un coordonator le poate valida, iar un auditor are vizibilitate read-only și acces la urmele de audit. Integrarea cu MSign conferă forță probatorie documentelor produse (procese-verbale, rapoarte, note de analiză), prin semnătură electronică calificată și marcă te mporală, într -un lanț de aprobare ce poate include principiul „patru ochi”; în lipsa acestei integrări, sistemul permite aplicarea unei semnături interne, gestionate local, bazate pe incrementarea controlată a unei semnături digitale și pe mecanisme de int egritate criptografică la nivel de document. Din perspectivă operațională, modulul expune și mecanisme transversale: jurnale inviolabile (hash- uite/etanche), politici GDPR (minimizare, pseudonimizare, drepturi ale persoanei vizate) și instrumente de monitorizare a conformității. Cronometrarea pașilor de autentificare, aprobare și semnare este configurabilă: pentru fiecare tranzacție critică se pot stabili SLA -uri (de exemplu, termen maxim pentru contrasemnarea unui raport), cu alerte la depășire și agregări statistice livrate Modulului „Rapoarte & Analitică”. Modulul va include administrarea personalului și a subdiviziunilor. Tot ce tine de dosarele personale (concedii, permise deținute, studii, etc). Modulul 2 — CFL (Cercetare la Fața Locului) Modulul CFL este gândit ca un spațiu operațional complet pentru preluarea, consolidarea și închiderea intervențiilor la fața locului, în regim „field -first”, dar cu aceeași rigoare documentară ca în mediul de birou. Interfețele sunt orientate pe paș
Pag. 36–37
plet pentru preluarea, consolidarea și închiderea intervențiilor la fața locului, în regim „field -first”, dar cu aceeași rigoare documentară ca în mediul de birou. Interfețele sunt orientate pe pași logici (deplasare , 37 constituire echipă, constatări, colectare urme/obiecte, fotografiere, măsurători, închidere), iar validările contextuale previn lacunele de conținut. Datele esențiale (geolocație, timp, condiții, participanți) sunt capturate automat și legate de lanțul de custodie prin generarea imediată, în teren, a etichetelor cu coduri de bare. Modulul acceptă lucrul offline, cu reconcilierea ulterioară a evenimentelor și identificarea conflictelor. Toate documentele de predare -primire, minutele de închidere și anexele foto pot fi semnate , ceea ce asigură integritatea probelor și a raportărilor. Critic, timpii fiecărui pas (din sosire, până la predarea la depozit) sunt configurabili și monitorizați: managerii pot defini praguri (ex. durata maximă între ridicare și etichetare), sistemul declanșează alerte, iar analizele temporale intră în tablourile de bord instituționale. Încărcarea și păstrarea planșelor fotografice a cercetării la fața locului, în format PDF. Modulul 3 — AUP (Acțiuni de Urmărire Penală) și Temeiuri Legale Acest modul aduce o structură semantică și juridică unitară pentru activitățile subsumate urmăririi penale. Un repertoriu codificat al infracțiunilor, corelat cu un registru al temeiurilor (ordonanțe, solicitări, demersuri) guvernează dinamica formul arelor, făcând anumite câmpuri obligatorii în funcție de temeiul procedurii și de tipologia faptei. Legăturile dintre cauză, actul procesual, persoanele implicate și obiectele/urmele aferente sunt păstrate la nivel de structură de date, ceea ce facilitează ulterior corelări inter -caz. Pentru fiecare intervenție, timpul alocat pe stadii (propunere, avizare, emitere) poate fi calibrat ca SLA (Service Level Agreement), per unitate sau tip de acțiune; depășirile generează alerte și sunt vizibile în rapoartele de conformitate. Modulul 4 — Acțiuni Tehnico-Explozive (EOD) Intervențiile EOD solicită o rigoare sporită în captarea datelor, controlul accesului și gestionarea confidențialității. Modulul instituie taxonomii specializate (tipuri de dispozitiv e, procedee de neutralizare, nivel de risc), un flux securizat de notificare -dislocare-intervenție- raport și mecanisme precise de ancorare probatorie (etapizare procedurală, foto/video, consemnări semnate). Accesul este segregat pe profiluri EOD, iar docum entele finale sunt validate exclusiv prin MSign, cu marcă temporală și jurnal criptografic. În logica operativă, timpii critici (dispecerizare, sosire, neutralizare) se configurează pe profiluri de risc; sistemul oferă comparabile istorice pentru evaluarea capacității de reacție și a calității execuției în timp. Modulul va permite și adăugarea mașinilor de serviciu ce deservesc personalul în cadrul acțiunilor desfășurate. Modulul
Pag. 37–38
pentru evaluarea capacității de reacție și a calității execuției în timp. Modulul va permite și adăugarea mașinilor de serviciu ce deservesc personalul în cadrul acțiunilor desfășurate. Modulul 5 — Trageri Experimentale și Marcarea Armelor Acest modul asigură trasabilitatea completă a armelor supuse testelor sau marcării, de la recepție până la integrarea rezultatelor balistice, cu accent pe corelarea univocă a evidențelor interne cu sistemele specializate externe. Modelul de date gestionează caracteristicile tehnice ale armelor (serie, calibru, marcaje) și le asociază cu loturi de tragere, mostre și rezultate, generând rapoarte standardizate, semnate electronic. La nivelul entității Evidence este prevăzut un câmp dedicat stocării unui identificator extern, introdus manual sau extras din sistemele EVOFINDER și TRAFFIC, care permite referențierea controlată a datelor balistice fără replicarea conținutului acestora. În cazul în care producătorii sistemelor EVOFINDER și TRAFFIC pun la dispoziție interfețe de programare (API) p entru schimb de date, arhitectura modulului permite integrarea bidirecțională și sincronizarea automată a metadatelor și rezultatelor; în absența acestora, corelarea se realizează la nivel de identificator și flux procedural. Timpii operațiunilor (recepție –prelucrare–tragere–raportare) sunt configurați în 38 funcție de profilul laboratorului, sistemul emițând alerte la stagnare și furnizând indicatori privind randamentul de corelare și duratele de procesare. Modulul 6 — Urme Papilare și Integrare AFIS Modulul gestionează întregul ciclu de viață al urmelor, incluzând prelevarea, evaluarea calitativă, prelucrarea, transmiterea către sisteme externe de identificare, recepția rezultatelor și arhivarea acestora. Fiecare urmă este însoțită de metadate standardizate (tip suport, tehnică de ridicare, parametri de calitate) și este corelată, după caz, cu dosarul, locul, obiectul și persoana aferente. Corelarea cu sisteme externe, precum AFIS, se realizează prin mecanisme configurabile, bazate pe utilizarea unui identifi cator extern și pe verificări de integritate, integrarea automată prin API -uri fiind activată doar în cazul în care astfel de interfețe sunt disponibile. Rezultatele obținute (pozitive/negative) sunt încapsulate în documente oficiale, care pot fi semnate e lectronic prin servicii externe dedicate sau, alternativ, prin mecanisme interne de validare și asumare, în funcție de configurația implementată și de cadrul normativ aplicabil. SLA-urile aferente fiecărei etape (de la preluare la transmitere și până la pr imirea rezultatului) sunt configurabile la nivel de unitate, iar tablourile de bord evidențiază timpii mediani și valorile extreme ale procesării, permițând intervenții manageriale cu caracter predictiv. Modulul 7 — Custodie & Probe (Coduri de bare, Pachete, Examinări) Lanțul de custodie reprezintă „coloana vertebrală” a probatoriului. Modulul instituie identificatori u
Pag. 38–39
le cu caracter predictiv. Modulul 7 — Custodie & Probe (Coduri de bare, Pachete, Examinări) Lanțul de custodie reprezintă „coloana vertebrală” a probatoriului. Modulul instituie identificatori unici pentru obiecte și pachete (coduri de bare/QR), compatibili cu imprimante mobile și rezilienți la condițiile de teren; orice mișcare (r idicare, transport, depozit, laborator, arhivare) este înregistrată, iar incongruențele sunt semnalate. Se gestionează riguros scenariile fără obiect fizic , precum și examinările complexe (comisii, interdisciplinare, suplimentare/repetate), cu responsabili , costuri și versionări ale concluziilor. Documentele operaționale (procese-verbale, foi de traseu, fișe de depozit) se emit și se semnează în sistem. Timpul dintre evenimentele cheie (ridicare-etichetare, depozit-laborator, laborator-finalizare) devine un indicator de performanță configurabil; depășirile SLA sunt vizibile în timp real și agregate pentru audit și îmbunătățire continuă. Modulul 8 — Registru Digital al Expertizelor Înlocuind registrul fizic, modulul gestionează numerotarea automată la nivel național, cu structurare pe prefixe configurabile (an, unitate, segment), precum și fluxul complet de înregistrare, verificare, distribuire și închidere a lucrărilor. Validarea actelor generate în cadrul acestui flux se realizează prin mecanisme configurabile de asumare și semnare, care pot include servicii externe dedicate sau soluții interne, în funcție de configurația implementată și de cadrul normativ aplicabil. Integrarea cu celelalte module asigură corelarea înregistrărilor cu pachetele, subdiviziunile, executorii, obiectele și rapoartele aferente, iar sistemul permite exportul controlat al informațiilor către alte sisteme informatice prin interfețe API b ine definite, documentate și securizate. Timpii de circulație (de la intrare la alocare, de la alocare la preluare efectivă, de la preluare la închidere) sunt configurabili diferențiat în funcție de tipul de expertiză, iar tablourile de bord evidențiază bl ocajele recurente și susțin realocarea operativă a resurselor. Modulul permite încărcarea, gestionarea și arhivarea rapoartelor de expertiză, a planșelor fotografice anexate și a altor documente justificative, în format PDF. 39 Modulul 9 — Corespondență și Flux Documentar Acest modul oferă un registru al comunicărilor oficiale între experții criminaliști și organele judiciare: intrări/ieșiri, expeditor/destinatar, obiect, termene, anexe. Documentele generate intern sau recepționate extern se normalizează la nivel de metadate și pot fi semnate/contrsemnate prin MSign, conservând urmele de audit pentru fiecare tranzacție. Căutarea este inter -modulară (după dosar, persoană, locație, termen), iar notificările privind scadențele se aliniază SLA-urilor configurate ; depășirile sunt înregistrate și vizibile în rapoartele de conformitate procedurală. Modulul 10 — Interoperabilitate și Conectori (EVOFINDER, TRAFFIC, AF
Pag. 39
ențele se aliniază SLA-urilor configurate ; depășirile sunt înregistrate și vizibile în rapoartele de conformitate procedurală. Modulul 10 — Interoperabilitate și Conectori (EVOFINDER, TRAFFIC, AFIS) Interoperabilitatea este abordată ca un ansamblu de mecanisme de integrare configurabile, centrate pe schimb controlat de metadate și pe corelar ea prin identificatori externi. Modulul definește contracte de date stabile (mapări câmp -la-câmp, reguli de transformare, mecanisme de validare), orchestrează fluxuri de tip eveniment (create/update/delete), gestionează politici de rezolvare a conflictelor și menține un jurnal inviolabil al schimburilor, utilizabil în scopuri de audit și litigii. Corelarea cu sistemele EVOFINDER, TRAFFIC și AFIS se realizează, în mod implicit, prin stocarea și gestionarea locală a identificatorilor externi aferenți evidențelor, identificatori care pot fi introduși manual sau preluați din sistemele partenere. În situația în care aceste sisteme pun la dispoziție interfețe de programare (API) pentru schimb de date, arhitectura permite activarea sincronizărilor automate și bidirecționale; în lipsa acestora, monitorizarea și controlul fluxurilor se realizează la nivel procedural. Sincronizările sunt supravegheate operațional, cu vizibilitate asupra latențelor, erorilor și mecanismelor de reîncercare, iar SLA -urile de integrare (de exemplu, „rezultat balistic în X ore”) pot fi declarate distinct pentru fiecare sistem partener. În acest mod, calitatea și prospețimea datelor devin măsurabile, iar abaterile pot fi identificate și tratate operativ, înainte de a produce efecte asupra analizelor și deciziilor ulterioare. Modulul 11 — Forensic Intelligence și Clasificări Modulul Forensic Intelligence instituie un cadru taxonomic multi-criterial (tip, gramaj, serie, metodă de falsificare, proveniență , infracțiune, infractor, victimă, locali tate etc.) și mecanisme analitice pentru a identifica patternuri, serii, rute și relații între cazuri. Clasificările sunt guvernate printr-un dicționar central (vezi Modulul 14), versionat și auditat, iar calitatea datelor este monitorizată prin reguli de completitudine și consistență. Analizele rezultate (rețele de corelații, serii temporale) se materializează în produse consumabile de către management și operativ, astfel încât tablourile de bord să reflecte fidel realitatea operațională. Modulul 12 — Rapoarte și Analitică Unificat la nivel instituțional, modulul concentrează toate rapoartele : operaționale (CFL, AUP, EOD, Trageri, AFIS, Custodie, Registru, Corespondență, experți etc), statistice, de conformitate și performanță. Filtrarea avansată, exportul în PDF/XLSX și semnarea electronică – utilizând MSign acolo unde se impune (rapoarte oficiale) sunt native. Arhitectural, modulul consumă modele semantice curate din întregul sistem, astfel încât graficele și tabelele să fie consecvente și verificabile; cronologia generării rapoartelor. Modulul 13 — C
Pag. 39–40
Arhitectural, modulul consumă modele semantice curate din întregul sistem, astfel încât graficele și tabelele să fie consecvente și verificabile; cronologia generării rapoartelor. Modulul 13 — Calitate, Audit Acest modul instituie controale organizaționale automate în punctele critice ale fluxurilor: de la validarea con cluziilor de expertiză, la predarea probelor sau închiderea 40 cazurilor complexe. Jurnalele sunt read-only și protejate criptografic; orice abatere (ex. încercare de închidere fără contrasemnătură) este blocată și semnalată. Modulul oferă, de asemenea, măsurarea calității: rate de respingere la verificare, timpi de reverificare, cauze tipice ale neconformităților — toate vizibile în tablouri de bord și disponibile pentru audit intern sau extern. Modulul 14 — Administrare, Nomenclatoare și Configurații Guvernanța datelor se realizează printr -un registru centralizat de taxonomii și liste controlate, cu versionare, ferestre de valabilitate, publicare etapizată și evaluare de impact. Administratorii pot gestiona unități, roluri, reguli de formulare (câmpuri oblig atorii per context), șabloane de documente și politici de timp/SLA aferente pașilor de flux din fiecare modul. Orice modificare produce urme de audit, note de publicare și, acolo unde impactul este ridicat, require aprobări în logica „patru ochi”. Prin această disciplină, sistemul rămâne coerent semantic, adaptabil la schimbări legislative și predictibil în exploatare. 6. CERINȚE TEHNICE ȘI DE ARHITECTURĂ Sistemul informatic EVIDENCE trebuie să fie proiectat și implementat pe baza unei arhitecturi moderne, modulare și scalabile, care să asigure performanță, securitate, interoperabilitate și continuitate operațională. Această secțiune definește parametrii tehnici și principiile de inginerie software obligatorii pentru dezvoltatorul ce va implementa soluția. 6.1. Arhitectură generală și tehnologii Aplicația va fi concepută conform unui model arhitectural pe trei niveluri (3 -tier) – interfață utilizator, logică de business și strat de da te – cu separarea strictă a componentelor pentru a permite mentenanță, extindere și testare independentă. Comunicarea între module se va realiza prin servicii RESTful JSON, folosind protocoale sigure (HTTPS/TLS 1.3). Sistemul va fi 100% web -based, accesibi l prin browser, fără instalare locală, și compatibil cu infrastructura hardware și software a beneficiarului. Se va asigura funcționarea optimă pe cele mai utilizate browsere (Chrome, Edge, Firefox) și suport pentru rezoluții variate și dispozitive mobile (tablete și laptopuri de teren). Logica aplicației va fi implementată pe o platformă enterprise robustă (ex. .NET 8 / Java EE / Python FastAPI), cu persistență de date într -un SGBD relațional performant (PostgreSQL / Oracle / MS SQL Server), optimizat pent ru cerințele tranzacționale și de raportare. Se vor utiliza proceduri stocate și mecanisme de integritate referențială pentru menține
Pag. 40–41
rformant (PostgreSQL / Oracle / MS SQL Server), optimizat pent ru cerințele tranzacționale și de raportare. Se vor utiliza proceduri stocate și mecanisme de integritate referențială pentru menținerea coerenței bazei de date. Se vor utiliza platforme OpenSource, care, la final, să nu includă costuri adiționale, cum ar fi licențe. 6.2. Securitate informatică, identitate și semnătură Sistemul va respecta cerințele standardelor ISO/IEC 27001, 27002 și 27005 privind securitatea informațiilor și managementul riscurilor. Toate comunicațiile vor fi protejate prin mecanisme de criptare bazate pe algoritmi puternici (de tip AES -256), iar accesul la funcționalități și date va fi guvernat de politici de autentificare și autorizare cu granularitate pe roluri și atribute (RBAC/ABAC). 41 Sistemul permite administrarea locală a utilizatorilor interni, cu autentificare pe bază de nume de utilizator și parolă, precum și aplicarea de politici configurabile de complexitate, expirare și blocare a conturilor. În mod opțional, la nivel de implementare, poate fi activată integrarea cu servicii externe de identitate, precum MPass, pentru autentificare unică (Single Sign-On) și, după caz, autentificare multifactor, fără a condiționa funcționarea sistemului de această integrare. De asemenea, semnarea documentelor generate de sistem (proce se-verbale, rapoarte, fișe de predare -primire, concluzii de expertiză) poate fi realizată fie prin servicii externe dedicate, precum MSign, fie prin mecanisme interne de validare și asumare, în funcție de opțiunea beneficiarului și de cadrul normativ aplic abil, cu stocarea controlată a marcajelor temporale și a dovezilor de integritate în arhive digitale securizate. Fiecare acces, modificare, validare sau semnare generează urme de audit criptate și nealterabile, cu jurnalizare completă (identitate utilizato r, acțiune, dată/oră, rezultat). Evenimentele critice sunt marcate cu identificatori unici și agregate în rapoarte de integritate verificabile, utilizabile în scopuri de control, audit și conformitate. 6.3. Performanță și disponibilitate Aplicația va asig ura timp de răspuns sub 3 secunde pentru 95% dintre interogările uzuale și o disponibilitate minimă de 99,5% în intervalele de lucru instituțional. Baza de date va fi optimizată prin indexări, particionare și politici de arhivare automată a datelor istoric e, astfel încât performanțele să se mențină indiferent de volumul crescut al datelor. V or fi implementate mecanisme de cache inteligent, gestionare a conexiunilor și limitare a resurselor pentru a evita degradarea serviciilor. În cazul întreruperilor, sist emul va dispune de proceduri automate de failover și replicare în timp real între instanțele active. 6.4. Interoperabilitate și standarde de schimb de date Aplicația va implementa mecanisme de interoperabilitate configurabile pentru corelarea cu sistemele EVOFINDER, TRAFFIC și AFIS, bazate în mod prioritar pe gestionarea locală
Pag. 41–42
darde de schimb de date Aplicația va implementa mecanisme de interoperabilitate configurabile pentru corelarea cu sistemele EVOFINDER, TRAFFIC și AFIS, bazate în mod prioritar pe gestionarea locală a identificatorilor externi asociați evidențelor, identificatori care pot fi introduși manual sau preluați din sistemele partenere. În situația în care aceste sisteme pun la dispoziție interfețe de programare pentru schimb de date, arhitectura aplicației permite activarea unor conectori standardizați, utilizați prin protocoale REST/JSON sau SOAP (după caz), cu autentificare mutuală pe bază de certificate digitale. Maparea câmpurilor și regulile de sincronizare sunt documentate complet, incluzând definirea evenimentelor (create/update/delete), mecanismele de tratare a erorilor, procesele de reconciliere a datelor și arhivarea schimburilor inter-sistem. Toate schimburile sunt jurnalizate într-un registru de audit, iar diferențele de versiune sau neconcordanțele de date sunt detectate și gestionate fie automat, fie cu intervenție umană controlată, în funcție de impactul operațional și juridic al modificărilor. 6.5. Jurnalizare, trasabilitate și audit Orice acțiune efectuată în sistem (introducere, modificare, ștergere, semnare, export, sincronizare) va fi însoțită de o urmă de audit inviolabilă , stocată criptat și accesibilă doar persoanelor autorizate. Jurnalele vor conține detalii privin d utilizatorul, operațiunea, data, durata, rezultatul și sursa IP. Sistemul va genera automat alerte de integritate în caz de anomalii (tentative de ștergere, autentificări multiple, acces neautorizat) și va trimite rapoarte periodice către administratorul de securitate. 42 6.6. Continuitate operațională și backup Sistemul va fi livrat cu un plan de continuitate și proceduri de recuperare în caz de dezastru (Disaster Recovery Plan) . Copiile de siguranță ale bazelor de date și fișierelor atașate vor fi realiza te zilnic, criptate și păstrate în locații distincte. Se vor menține cel puțin șapte versiuni consecutive de backup. Restaurarea completă a sistemului nu va depăși 6 ore de la incident, iar verificările periodice de integritate ale backupurilor vor fi automate și auditate. 7. ETAPELE DE IMPLEMENTARE ȘI METODOLOGIA DE EXECUȚIE 7.1. Principii generale Implementarea sistemului EVIDENCE se va realiza etapizat, conform unei metodologii agile-controlate (ex. Agile with gated milestones), pentru a asigura livrăr i iterative și verificabile, în strânsă colaborare cu Beneficiarul. Fiecare etapă va fi încheiată printr-o recepție parțială documentată și un raport de validare ce confirmă atingerea obiectivelor aferente. 7.2. Etapele principale de implementare 1. Etapa I – Analiza detaliată a cerințelor și modelarea de business În această etapă se vor organiza interviuri și workshop-uri cu structurile operative (criminalistică, balistică, EOD, AFIS, AUP etc.), pentru documentarea proceselor existente și identificar ea nevoilor op
Pag. 42–43
tă etapă se vor organiza interviuri și workshop-uri cu structurile operative (criminalistică, balistică, EOD, AFIS, AUP etc.), pentru documentarea proceselor existente și identificar ea nevoilor operaționale. Se vor produce: modelul AS -IS, analiza disfuncțiilor, modelul TO-BE, dicționarul de date inițial, diagrama de procese BPMN și planul de integrare inter-sistem. 2. Etapa II – Arhitectură software și design detaliat Se va proiecta arhitectura logică și fizică a sistemului, modelele de date, regulile de securitate, schemele de flux, API-urile și structura interfețelor. Beneficiarul va aproba prototipurile UI/UX și fluxurile principale (CFL, Custodie, Trageri, AFIS, Rapoarte, etc). 3. Etapa III – Dezvoltare, integrare și testare internă Se vor implementa modulele conform designului aprobat, cu testare unitară, integrare continuă și jurnalizare completă. Se vor realiza teste de performanță, securitate și interoperabilitate, precum și testele de semnare MSign. 4. Etapa IV – Testare de acceptanță la beneficiar (UAT) Beneficiarul va efectua testele de conformitate și acceptanță, pe baza scenariilor și datelor de probă convenite. Se vor genera rapoarte UAT, se vor documenta neconformitățile și se vor corecta iterativ până la obținerea acceptanței finale. 5. Etapa V – Implementare pilot și tranziție în producție Se va implementa o versiune pilot într -o unitate de referință, se vor analiza timpii reali de flux, performanța și uzabilitatea, iar concluziile v or alimenta optimizarea sistemului final. După validare, sistemul se va implementa la scară națională. 6. Etapa VI – Suport post -implementare și transfer de cunoștințe Furnizorul va asigura suport tehnic (12 luni), monitorizarea performanței și remedierea deficiențelor, precum și transferul complet de cunoștințe către echipa beneficiarului. 43 7.3. Cerințe privind controlul calității și managementul de proiect Furnizorul va menține un plan de management al calității bazat pe standardul ISO 9001, cu rapoarte peri odice, registru de neconformități, evidența reviziilor și aprobărilor. Orice livrabil (documentație, cod, raport, test) va fi supus reviziei formale și va fi aprobat prin fluxul „patru ochi”. În paralel, va fi utilizat un sistem electronic de management al proiectului (JIRA / Redmine / Azure DevOps), accesibil beneficiarului, pentru urmărirea sarcinilor, erorilor și progresului. 8. DOCUMENTAȚIE, INSTRUIRE ȘI MENTENANȚĂ 8.1. Documentație tehnică și operațională Furnizorul va livra o documentație completă ș i actualizată, în format digital și tipărit, care să includă: • Arhitectura generală a sistemului, diagrame logice și fizice, fluxuri de date și integrare; • Manualul de instalare și configurare; • Manualul de administrare (gestionare utilizatori, roluri, securitate, backup, audit); • Manualul de utilizare (pentru fiecare modul funcțional); • Ghidul de operare în teren și protocoalele de lucru offline; • Documentația API și specific
Pag. 43–44
izatori, roluri, securitate, backup, audit); • Manualul de utilizare (pentru fiecare modul funcțional); • Ghidul de operare în teren și protocoalele de lucru offline; • Documentația API și specificațiile de interoperabilitate (EVOFINDER, TRAFFIC, AFIS); • Politicile de securitate și confidențialitate, inclusiv procedurile GDPR; • Planul de testare și rezultatele testelor de performanță. • Codul sursă în format CD Documentația va fi redactată în limba română, cu terminologie tehnică și juridică adecvată, și va fi proprietatea exclusivă a Beneficiarului. 8.2. Instruire și formare profesională Furnizorul va organiza sesiuni de instruire pentru toate categoriile de utilizatori: • Instruire generală: pentru personalul criminalistic de teren, privind utilizarea tuturor modulelor (expertize, CFL, trageri, Custodie, etc.); • Instruire avansată: pentru coordonatori, privind gestionarea rapoartelor, fluxurilor și configurarea timilor de execuție; • Instruire administrativă și tehnică : pentru personalul IT al beneficiarului, privind instalarea, backupul și securitatea sistemului; • Instruire pentru management și analiză strategică : pentru conducere, în utilizarea modulelor Rapoarte și Forensic Intelligence. Materialele de instruire vor include prezentări, fișe de lucru, tutoriale video și ghiduri de bune practici. 44 8.3. Mentenanță, suport și actualizări După implementarea finală, sistemul va beneficia de o perioadă de mentenanță de minimum 12 luni. Furnizorul va asigura: • remedierea incidentelor în termen de maxim 24h pentru cele critice și 5 zile lucrătoare pentru cele minore; • actualizări periodice de securitate și optimizare a performanței; • asistență tehnică online/telefonică în intervalul de lucru al beneficiarului; • un canal securizat de raportare a problemelor (portal suport / ticketing). La în cheierea perioadei de mentenanță, beneficiarul va deține toate drepturile asupra codului sursă, bazei de date, documentației și licențelor aferente.
Previzualizarea are caracter informativ. Doar originalul oficial din sursă are valoare juridică.