ghid_privind_elaborarea_auditului_energetic_in_cladiri.pdf
Pag. 1–3
This report is made possible by the support of the American people through the U.S. Agency for International Development (USAID). The contents are the sole responsibility of Tetra Tech ES, Inc. and do not necessarily reflect the views of USAID or the United States Government. GHID PRIVIND ELABORAREA AUDITULUI ENERGETIC ÎN CLĂDIRI photo credit: adobestock Realizarea acestui ghid a fost posibilă grație suportului generos al Statelor Unite prin Intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Conținutul acestui material ține de responsabilitatea AEE și a experților Proiectului Securitatea Energetică a R. Moldova și nu reflectă în mod necesar viziunea USAID sau a Guvernului Statelor Unite. This report is made possible by the support of the American people through the U.S. Agency for International Development (USAID). The contents are the sole responsibility of Tetra Tech ES, Inc. and do not necessarily reflect the views of USAID or the United States Government. CUPRINS 1 GENERALITĂȚI ............................................................................................................................................................... 1 1.1 OBIECTUL SI DOMENIUL DE APLICARE A GHIDULUI ................................................................................................................ 1 1.2 DEFINITII SI CLASIFICĂRI ÎN DOMENIUL AUDITĂRII ENERGETICE ........................................................................................... 1 1.3 CADRUL GENERAL LEGAL DE AUDITARE ENERGETICĂ (EXTRASE LEGISLATIVE) ................................................................ 3 1.3.1 Legea cu privire la eficiența energetică ................................ ................................ ................................ ................................ 3 1.3.2 Regulamentul cu privire la auditorii energetici și auditul energetic ................................ ................................ ................ 6 1.3.3 Standarde europene în domeniul auditului energetic ................................ ................................ ................................ ....... 7 2 PRINCIPII GENERALE DE COLECTARE SI ANALIZĂ A DATELOR .................................................... 8 2.1 ETAPELE AUDITULUI ENERGETIC PENTRU CATEGORIA CLĂDIRI ........................................................................................... 9 2.1.1 Colectarea datelor de intrare pentru obiectul auditat ................................ ................................ ................................ ...... 9 2.1.2 Măsurarea parametrilor energetici ................................ ................................ ................................ ................................ ..... 12 2.1.3 Analiza consumului de energie și a costurilor aferente acestuia, stabilirea structurii de consum a energiei ..... 14 2.1.4 Recalcularea consumului real de energie termică pentru încălzirea spațiilor pe par
Pag. 3
consumului de energie și a costurilor aferente acestuia, stabilirea structurii de consum a energiei ..... 14 2.1.4 Recalcularea consumului real de energie termică pentru încălzirea spațiilor pe parcursul sezonului de încălzire în baza datelor normate ................................ ................................ ................................ ................................ ................................ ........ 15 2.1.5 Identificarea măsurilor potențiale de economisire a resurselor energetice ................................ ................................ 16 2.1.6 Elaborarea bilanțului energetic al clădirii ................................ ................................ ................................ .......................... 17 2.1.7 Evaluarea economică și de mediu a măsurilor de economisire A ENERGIEI ................................ ............................ 19 2.1.8 Pregătirea raportului de audit energetic ................................ ................................ ................................ ............................ 19 3 INDICAȚII METODOLOGICE PRIVIND ELABORAREA AUDITULUI ENERGETIC ................... 21 3.1 INSTRUCȚIUNI GENERALE ................................................................................................................................................. 21 3.2 STRUCTURA RAPORTULUI DE AUDIT ENERGETIC .............................................................................................. 21 3.2.1 CApitolul INTRODUCERE ................................ ................................ ................................ ................................ ..................... 21 3.2.2 DESCRIEREA CLĂDIRII ................................ ................................ ................................ ................................ .......................... 24 3.2.3 Măsurări ................................ ................................ ................................ ................................ ................................ .................... 25 3.2.4 Anvelopa clădirii ................................ ................................ ................................ ................................ ................................ ....... 30 3.2.5 Instalații și echipament ................................ ................................ ................................ ................................ .......................... 36 3.2.6 Consumul de energie ................................ ................................ ................................ ................................ .............................. 42 3.2.7 Repartizarea consumului de energie – BILANȚ ENERGETIC ................................ ................................ ....................... 45 3.2.8 Măsuri de reabilitare ................................ ................................ ................................ ................................ ................
Pag. 3–4
.................. 45 3.2.8 Măsuri de reabilitare ................................ ................................ ................................ ................................ .............................. 47 3.2.9 Instalații și echipament ................................ ................................ ................................ ................................ .......................... 52 3.2.10 Măsuri de protecție ................................ ................................ ................................ ................................ ........................... 52 3.3 EMISIILE DE GAZE CU EFECT DE SERĂ ........................................................................................................................................ 53 3.4 INDICATORII FINANCIARI ............................................................................................................................................................ 53 3.4.1 Ipoteze ................................ ................................ ................................ ................................ ................................ ....................... 53 3.4.2 Analiză ................................ ................................ ................................ ................................ ................................ ....................... 54 3.5 CONCLUZII .................................................................................................................................................................................... 55 4 APRECIEREA EE A PROCESELOR CONSUMATOARE DE ENERGIE .............................................. 56 4.1 EVALUAREA ȘI PREZENTAREA POTENȚIALULUI DE EFICIENȚĂ ENERGETICĂ ...................................................................... 56 4.1.1 INDICATORI DE EFICIENȚĂ ENERGETICĂ ALE PROCESELOR DE TRANSFORMARE ENERGETICĂ ............. 56 4.1.2 INDICATORI DE EFICIENȚĂ ENERGETICĂ ÎN CADRUL PROCESELOR DE CONSUM FINAL DE ENERGIE . 56 5 EVALUAREA EFICIENȚEI ECONOMICE ȘI A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI .................... 59 5.1.1 Evaluarea eficienței economice a măsurilor de economisire a resurselor energetice ................................ .............. 59 5.1.2 Studiu de caz privind evaluarea rentabilității economice a unui proiect de eficientizare energetică a unei clădiri publice ................................ ................................ ................................ ................................ ................................ .......................... 60 6 REFERINTE .................................................................................................................................................................... 67 LISTA TABELELOR TABELUL 1 DATE GENERALE ............................................................................................................................................................................ 21 TABELUL
Pag. 4
DATE GENERALE ............................................................................................................................................................................ 21 TABELUL 2 REZULTATELE AUDITULUI ENERGETIC ..................................................................................................................................... 23 TABELUL 3 DESCRIEREA CLĂDIRII ................................................................................................................................................................... 24 TABELUL 4 SUPRAFAȚA PEREȚILOR ................................................................................................................................................................... 26 TABELUL 5 SUPRAFAȚA FERESTRELOR ............................................................................................................................................................ 27 TABELUL 6 SUPRAFAȚA UȘILOR ........................................................................................................................................................................ 28 TABELUL 7 PIERDERILE DE CĂLDURĂ ............................................................................................................................................................. 30 TABELUL 8 COEFICIENȚI DE TRANSFER TERMIC ........................................................................................................................................... 32 TABELUL 9 COEFICIENTUL DE TRANSFER TERMIC AL ACOPERIȘULUI ......................................................................................................... 33 TABELUL 10 COEFICIENTUL DE TRANSFER TERMIC AL PARDOSELII ......................................................................................................... 34 TABELUL 11 COEFICIENTUL DE TRANSFER TERMIC AL UȘILOR ȘI FERESTRELOR ....................................................................................... 35 TABELUL 12 APORTURILE DE CĂLDURĂ ANUALE ........................................................................................................................................... 35 TABELUL 13 EFICIENȚA SISTEMULUI DE DISTRIBUȚIE A AGENTULUI TERMIC ........................................................................................... 36 TABELUL 14 CONSUMUL DE APĂ CALDĂ MENAJERĂ .................................................................................................................................. 37 TABELUL 15 PIERDERI DE CĂLDURĂ PRIN VENTILAȚIE NATURALĂ .......................................................................................................... 38 TABELUL 16 PIERDERI DE CĂLDURĂ PRIN VENTILAȚIE MECANICĂ ........................................................................................................... 38 TABELUL 17 APORTURI DE CĂLDURĂ PRIN VENTILAȚIE MECANICĂ ...................................................
Pag. 4
........................................................................................ 38 TABELUL 17 APORTURI DE CĂLDURĂ PRIN VENTILAȚIE MECANICĂ ........................................................................................................ 39 TABELUL 18 PARAMETRII SISTEMULUI DE RĂCIRE ........................................................................................................................................ 39 TABELUL 19 SURSE DE ILUMINAT EXISTENTE ............................................................................................................................................... 40 TABELUL 20 ECHIPAMENT EXISTENT ............................................................................................................................................................. 41 TABELUL 21 APORTURI DE CĂLDURĂ ÎN PERIOADA SEZONULUI DE RĂCIRE ........................................................................................ 41 TABELUL 22 CONSUMUL DE ENERGIE TERMICĂ ÎN ANUL DE REFERINȚĂ ................................................................................................ 42 TABELUL 23 CONSUMUL DE ENERGIE ELECTRICĂ ÎN ANUL DE REFERINȚĂ ............................................................................................ 43 TABELUL 24 CONSUMUL DE APĂ CALDĂ MENAJERĂ ÎN ANUL DE REFERINȚĂ .......................................................................................... 44 TABELUL 25 EFICIENȚA TOTALĂ DE GENERARE ŞI DISTRIBUȚIE A ENERGIEI TERMICE ........................................................................... 45 TABELUL 26 EFICIENȚA TOTALĂ DE GENERARE ŞI DISTRIBUȚIE A ENERGIEI ELECTRICE ....................................................................... 46 TABELUL 27 PIERDERILE DE CĂLDURĂ DUPĂ RENOVARE .......................................................................................................................... 48 TABELUL 28 COEFICIENTUL DE TRANSFER TERMIC PENTRU FIECARE TIP DE PERETE ........................................................................... 49 TABELUL 29 COEFICIENTUL DE TRANSFER TERMIC PENTRU FIECARE TIP DE ACOPERIȘ ...................................................................... 49 TABELUL 30 COEFICIENTUL DE TRANSFER TERMIC PENTRU FIECARE TIP DE PARDOSEALĂ................................................................ 50 TABELUL 31 TIPUL UȘILOR ȘI FERESTRELOR INSTALATE ÎN PROCESUL RENOVĂRII ........................................................................................... 51 TABELUL 32 APORTURILE DE CĂLDURĂ PRIN TRANSMISIE ........................................................................................................................ 51 TABELUL 33 ALTE ECHIPAMENTE .................................................................................................................................................................... 51
Pag. 4–6
51 TABELUL 33 ALTE ECHIPAMENTE .................................................................................................................................................................... 51 This report is made possible by the support of the American people through the U.S. Agency for International Development (USAID). The contents are the sole responsibility of Tetra Tech ES, Inc. and do not necessarily reflect the views of USAID or the United States Government. TABELUL 34 ANALIZA FINANCIARĂ TEORETICĂ, ACTUALĂ ȘI CALIBRATĂ ............................................................................................... 54 TABELUL 35 LISTA DE MĂSURI PROPUSE SPRE IMPLEMENTARE .................................................................................................................. 55 TABELUL 36 DATE GENERALE ......................................................................................................................................................................... 60 TABELUL 37 LISTA MĂSURILOR PROPUSE SPRE IMPLEMENTARE................................................................................................................. 60 TABELUL 38 ECONOMIILE OBȚINUTE ÎN URMA REABILITĂRII TERMICE A CLĂDIRII ........................................................................................ 61 TABELUL 39 ECONOMIILE OBȚINUTE ÎN URMA REDUCERII CONSUMULUI DE ENERGIE ELECTRICĂ ............................................................... 61 TABELUL 40 DURATA NORMATĂ DE VIAȚĂ A MĂSURILOR APLICATE ..................................................................................................... 62 TABELUL 41 DATELE INIȚIALE UTILIZATE ÎN CALCULELE TEHNICO-ECONOMICE ................................................................................ 62 1 | USAID REPORT: GHID PRIVIND ELABORAREA AUDITULUI ENERGETIC USAID.GOV 1 GENERALITĂȚI 1.1 OBIECTUL SI DOMENIUL DE APLICARE A GHIDULUI Prezentul ghid este elaborat pentru auditorii energetici calificați și înregistrați în registrul electronic al auditorilor energetici deținut de către Agenția pentru Eficiență Energetică în conformitate cu prevederile Regulamentului cu privire la auditorii energetici și auditul energetic, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 676 din 10.09.2020. Ghidul conține orientări generale privind condițiile și metodologiile abordate în vederea efectuării auditului energetic în sectorul cl ădiri. Acesta, de asemenea, cuprinde principalele obliga ții, recomandări, principii fundamentale și indicații metodologice generale referitoare la elaborarea și sistematizarea unui raport de audit energetic în condi țiile cadrului normativ -legal aferent domeniului audit ării energetice existent în Republica Moldova. 1.2 DEFINITII SI CLASIFICĂRI ÎN DOMENIUL AUDITĂRII ENERGETICE În sensul prezentului ghid se vor considera no țiunile definite în Regulamentul cu privire la auditorii e
Pag. 6–7
istent în Republica Moldova. 1.2 DEFINITII SI CLASIFICĂRI ÎN DOMENIUL AUDITĂRII ENERGETICE În sensul prezentului ghid se vor considera no țiunile definite în Regulamentul cu privire la auditorii energetici și auditul energetic în Legea nr, 139/2019 cu privire la eficien ța energetic ă și în Legea nr. 128/2014 privind performanța energetică a clădirilor, precum și principalele noțiuni după cum urmează: Audit energetic – procedură sistematică al cărei scop este ob ținerea informațiilor necesare despre profilul consumului energetic existent al unei clădiri sau al unui grup de clădiri, al unui proces industrial, al unei instalații industriale sau comerciale ori al unui serviciu privat sau public, precum și identificarea și cuantificarea oportunităților rentabile de economisire a energiei și raportarea rezultatelor. Raport de audit energetic – document tehnic elaborat de către un auditor energetic/un grup de auditori energetici, în cadrul căruia sunt prezentate descrierea obiectului/obiectivului supus auditului, modul în care a fost efectuat auditul energetic, principalele caracteristici/performan țe energetice ale obiectului auditat, m ăsurile propuse de reabilitare sau de modernizare energetic ă, precum și concluziile/recomandările referitoare la implementarea celo r mai eficiente m ăsuri din punct de vedere economic. Companie prestatoare de servicii de audit energetic – societate comercială care deține în calitate de angajat/angajați unul sau mai mulți auditori energetici și care prestează servicii de audit energetic. Declarație pe proprie răspundere – declarație întocmită de solicitant care are drept scop confirmarea autenticității/veridicității informației și a documentelor prezentate. Economie de energie – cantitate de energie economisită, determinată prin măsurarea și/sau estimarea consumului înainte și după punerea în aplicare a unei sau a mai multor măsuri de eficien ță energetică în contextul normalizării condițiilor externe care afectează consumul de energie. Eficiență energetică – raportul dintre rezultatul ce const ă în performanța atinsă, servicii, bunuri sau energie și o anumită cantitate de energie folosită pentru atingerea acestui rezultat. Îmbunătățire a eficien ței energetice – creștere a eficien ței energetice ca r ezultat al schimb ărilor tehnologice, comportamentale și/sau economice. USAID.GOV USAID REPORT GHID PRIVIND ELABORAREA AUDITULUI ENERGETIC | 2 Măsură de eficiență energetică – mijloc utilizat sau acțiune întreprinsă pentru îmbunătățirea eficienței energetice și obținerea economiilor de energie, inclusiv investițiile realizate în acest sens. Grade-zile (încălzire sau răcire) – reprezintă produsul dintre diferen ța temperaturii interioare și temperatura medie exterioară a aerului pe parcursul sezonului de încăzlire/răcire și numărul de zile aferent sezonului de încălzire/răcire. Consumul energetic – indicatori cantitativi
Pag. 7
interioare și temperatura medie exterioară a aerului pe parcursul sezonului de încăzlire/răcire și numărul de zile aferent sezonului de încălzire/răcire. Consumul energetic – indicatori cantitativi ai energiei exprima ți în unități de cantitate pe parcursul perioadei audiate (ex. MWh/an, m3/an). Costurile energetice – indicatori cantitativi ai cheltuielilor de energie exprimați în unități monetare pe parcursul perioadei auditate (ex. MDL/an). Bilanț energetic – reprezintă metoda sistematică de urmărire și contabilizare a fluxurilor energetice. Temperatura exterioară normată – media multianuală a temperaturii aerului exterior, măsurat la cea mai apropiată sta ție meteorologică de obiectul auditat și prezentat în normativele și/sau standardele în construcții. Audit energetic al clădirii (în continuare - audit) – procedură sistematică al cărei scop este obținerea informațiilor necesare despre profilul consumului energetic existent al unei clădiri sau al unui grup de clădiri, precum și identificarea și cuantificarea oportunităților rentabile de economisire a energiei și raportarea rezultatelor. Ore de repaus – perioada de timp când principalele func ții ale activită ții atribuite obiectului nu sunt îndeplinite, iar temperatura aerului din interiorul cl ădirii este men ținută mai joasă decât pe parcursul perioadei de activitate. Sezonul standard de încălzire/răcire – un sezon de încălzire/răcire cu o durată și o temperatur ă medie exterioară, măsurate la cea mai apropiată stație meteorologică de locul auditat și care este egală cu media pe treizeci de ani a duratelor sezonului de încălzire/răcire. Sezonul standard de încălzire/răcire trebuie preluat conform prevederilor normativelor în vigoare. Ore de funcționare – perioadă de timp pe parcursul zilei în cadrul căreia are loc desfășurarea activității de baz ă a obiectivului, cu men ținerea temperaturii normate a aerului interior conform cerin țelor normativelor în vigoare. Temperatura normată al aerului interior – media temperaturii aerului interior determinată de către documentele normative aferente încăperilor/spațiilor cu diferite destinații. Parametri energetici ai clădirii – cantități fizice care caracterizează consumul energetic al cl ădirii și operarea sistemelor inginerești ale clădirii. Costul specific mediu al energiei – prețul unitar al energiei în MDL, care este calculat prin împărțirea costurilor anuale cu energia la cantitatea de energie consumată. Puterea calorică inferioară a combustibilului – reprezintă cantitatea de căldură ob ținută în urma arderii unei unități de combustibil, valoarea căreia este determinată din suma căldurii eliberate pe parcursul procesului de ardere, minus căldura latentă a vaporilor de apă. Calibrarea – procedură utilizată pentru a se asigura că estimările de economii ale energiei sunt apropiate de realitate și de consumul real. Calibrarea modifică datele inițiale în calculele consumului de energie,
Pag. 7–8
procedură utilizată pentru a se asigura că estimările de economii ale energiei sunt apropiate de realitate și de consumul real. Calibrarea modifică datele inițiale în calculele consumului de energie, 3 | USAID REPORT: GHID PRIVIND ELABORAREA AUDITULUI ENERGETIC USAID.GOV teoretic, în așa fel, ca să coincidă cu consumul actual măsurat. Această acțiune minimizează riscul privind evaluarea potențialului de performanță energetică – diferența dintre economiile teoretice prevăzute și cele real obținute. Studiu de fezabilitate – este analiza tehnico-economică a implementării unui proiect sau a unui sistem. Un studiu de fezabilitate are ca scop identificarea obiectivă și rațională a punctelor tari și a punctelor slabe ale unei afaceri existente sau planificate, a oportunit ăților și riscurilor prezente în mediul natural, a resurselor necesare realizării și, în cele din urmă, a perspectivelor de succes. Auditul energetic – procedură sistematică al cărei scop este ob ținerea informațiilor necesare despre profilul consumului energetic existent al unei clădiri sau al unui grup de clădiri, al unui proces industrial, al unei instalații industriale sau co merciale ori al unui serviciu privat sau public, precum și identificarea și cuantificarea oportunităților rentabile de economisire a energiei și raportarea rezultatelor. Scopul unui audit energetic este de a ob ține informații necesare despre profilul consu mului energetic existent al unei clădiri sau al unui grup de clădiri, al unui proces industrial, al unei instalații industriale sau comerciale ori al unui serviciu privat sau public, precum și identificarea și cuantificarea oportunit ăților rentabile de economisire a energiei și raportarea rezultatelor ob ținute. Acest rezultat poate fi ob ținut examinând istoricul consumului de energie a clădirii, instala ției stabilind structura consumului de energie și înțelegând procesul de consum al acesteia. 1.3 CADRUL GENERAL LEGAL DE AUDITARE ENERGETICĂ (EXTRASE LEGISLATIVE) Cadrul legal necesar pentru calificarea auditorilor energeti ci, condi țiile și cerin țele pentru efectuarea auditurilor energetice pentru identificarea soluțiilor de îmbunătățire a eficienței energetice și promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, mecanismul de asigurare precum și verificare a calită ții a auditurilor energetice efectuate este stabilit în Regulamentul privind auditorii energetici și auditul energetic și Legea cu privire la eficiența energetică. 1.3.1 LEGEA CU PRIVIRE LA EFICIENȚA ENERGETICĂ La momentul actual domeniul dat este reglementat de Legea nr. 139 din 19.07.2018 cu privire la eficiența energetică, care transpune: 1. Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică; 2. Modificarea Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE; 3. Abrogarea Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE. Aceasta sunt publicate
Pag. 8–9
a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică; 2. Modificarea Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE; 3. Abrogarea Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE. Aceasta sunt publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 315 din 14 noiembrie 2012, în varianta adaptată și aprobată prin Decizia Consiliului Ministerial al Comunității Energetice nr. D/2015/08/MC-EnC. Scopul legii este de a crea cadrul juridic necesar pentru promovarea și îmbunătățirea eficienței energetice prin realizarea planurilor de acțiuni în domeniul eficienței energetice, prin dezvoltarea pieței serviciilor energetice, precum și prin implementarea altor măsuri de eficiență energetică. Totodată, legea stabile ște principiile de baz ă în domeniul eficien ței energetice (art. 4), unul din acestea fiind crearea premiselor necesare pentru dezvoltarea capacit ăților tehnice în domeniul auditului și managementului energetic. Acest lucru se dore ște a fi ob ținut prin organizarea de cursuri de formare profesională și prin punerea în aplicare a schemelor de calificare și înregistrare. USAID.GOV USAID REPORT GHID PRIVIND ELABORAREA AUDITULUI ENERGETIC | 4 În conformitate cu prevederile legii, Guvernul are următoarele atribu ții în vederea dezvolt ării auditului energetic în Republica Moldova: • aprobă Regulamentul cu privire la auditorii energetici și auditul energetic; • aprobă Regulamentul cu privire la efectuarea auditului energetic de către întreprinderile mari; • decide cu privire la punerea în aplicare a sistemelor de calificare și înregistrare corespunzătoare pentru a asigura premisele necesare dezvoltării capacită ților tehnice aferente prestării serviciilor energetice, a auditării energetice, managementului energetic. La fel, în conformitate cu prezenta lege, autoritatea responsabilă de implementarea politicilor în domeniul eficienței energetice exercită următoarele atribuții în domeniul auditului energetic: • instituie și ține Registrul electronic al auditorilor energetici și Registrul electronic al auditului energetic (în conformitate cu Legea nr. 71/2007); • implementează mecanismul de asigurare și verificare a calității auditurilor energetice efectuate • selectează aleatoriu și verifică, un număr de rapoarte , în conformitate cu prevederile Regulamentului cu privire la auditorii energetici și auditul energetic; • aprobă programele de formare profesională în domeniul eficien ței energetice si a auditului energetic; • organizează, cursuri de instruire, de calificare a auditorilor energetici, inclusiv în contextul programelor de colaborare cu organizațiile și/sau instituțiile internaționale. Cerințe privind efectuarea auditului energetic Principalele prevederi legislative privind auditul energetic și prestarea serviciilor energetice sunt redate în capitolul V din Legea cu privire la eficiența energetică. Astfel, în conformitate cu prevederile legii efectuar
Pag. 9–10
egislative privind auditul energetic și prestarea serviciilor energetice sunt redate în capitolul V din Legea cu privire la eficiența energetică. Astfel, în conformitate cu prevederile legii efectuarea auditului energetic este obligatorie în cazul proiectelor în domeniul eficienței energetice finanțate total sau parțial din bugetul de stat, inclusiv surse din bugetele administrațiilor publice locale si raionale. În cazul proiectelor în domeniul eficienței energetice finanțate din bani publici, selectarea companiilor care să presteze servicii de audit energetic se efectuează în mod obligatoriu prin intermediul procedurilor de achiziții publice organizate în conformitate cu Legea nr. 131/2015 privind achizițiile publice. Totodată, în conformitate cu prevederile legii 139 din 19.07.2018, auditul energetic se efectuează de către auditori energetici calificați, în condiții transparente și nediscriminatorii, cu respectarea principiilor stabilite în lege, inclusiv în anexa nr. 5, în Regulamentul cu privire la auditorii energetici și auditul energetic, precum și a standardelor SM EN 16247-1 – Audit energetic. Partea 1: Cerințe generale; SM EN 16247-2 – Audituri energetice. Partea a 2 -a: Clădiri; SM EN 16247 -3 – Audituri energetice. Partea a 3 -a: Procese; SM EN 16247-4 – Audituri energetice. Partea a 4-a: Transport. În procesul activită ții lor, auditorii energetici sunt obligați să respecte Codul de conduit ă al auditorilor energetici, aprobat de către organul central de specialitate al administrației publice în domeniul energeticii, să utilizeze și să pună în aplicare, după caz, ghiduri, instrucțiuni, precum și șabloane aprobate de către autoritatea responsabilă de implementarea politicilor în domeniul eficienței energetice. Regulamentul cu privire la auditorii energetici și auditul energetic stabile ște mecanismul de asigurare și verificare a calității auditurilor energetice efectuate, precum și efectele de necorespundere a auditurilor energetice efectuate cu criteriile de calitate. 5 | USAID REPORT: GHID PRIVIND ELABORAREA AUDITULUI ENERGETIC USAID.GOV Auditul energetic se efectuează de către auditori energetici califica ți și înregistrați de c ătre autoritatea responsabilă în Registrul electronic al auditorilor energetici, în conformitate cu Regulamentul cu privire la auditorii energetici și auditul energetic. Serviciile de audit energetic sunt prestate în baza contractului încheiat între beneficiar și o societate comercială care a angajat unul sau mai mul ți auditori energetici înregistrați în Registrul electronic al auditorilor energetici. Prețul ce va fi achitat de c ătre beneficiar se determin ă în mod liber, în limitele normelor imperative de drept și în funcție de complexitatea lucrărilor efectuate. Societatea comercială care a încheiat contractul de audit energetic poartă răsp undere, în raport cu beneficiarul, pentru prejudiciul cauzat prin aud
Pag. 10
n funcție de complexitatea lucrărilor efectuate. Societatea comercială care a încheiat contractul de audit energetic poartă răsp undere, în raport cu beneficiarul, pentru prejudiciul cauzat prin auditul energetic efectuat, prin serviciile de consultan ță neadecvate și/sau prin divulgarea informa ției confiden țiale. Auditorul energetic poart ă răspundere, în raport cu societatea comercială care l-a angajat, pentru auditul energetic efectuat și este obligat, după caz, să o despăgubească pentru prejudiciul cauzat în urma prestării serviciilor, prin restituirea sumei de bani pe care societatea comercială a fost obligată să-i achite beneficiarului serviciilor de audit energetic. Auditorilor energetici le este interzisă efectuarea auditului energetic, în sensul art. 20 din legea nr. 139/2018, al companiilor în care sunt angajați. În funcție de complexitate, auditul energetic se efectuează de un singur auditor energetic sau de un grup de auditori energetici în condițiile stabilite în Regulamentul cu privire la auditorii energetici și auditul energetic. Auditorul energetic are următoarele obligații: • să efectueze auditul energetic cu imparțialitate, semnând o declarație în acest sens, calitativ și în termen, cu respectarea prevederilor Legii nr. 139/2018 cu privire la eficien ța energetic ă, ale Regulamentului cu privire la auditorii energetici și auditul energetic, ale prezentului Ghid, ale standardelor menționate la art. 19 alin. (8) din legea menționată supra, ale documentelor normativ- tehnice, precum și cu respectarea șabloanelor aprobate de c ătre autoritatea responsabil ă de implementarea politicilor în domeniul eficienței energetice; • să informeze beneficiarul despre imposibilitatea continuării auditului energetic în cazul în care acesta refuză să prezinte informații relevante, creează impedimente și/sau nu le înlătură; • să se abțină de la divulgarea datelor cu caracter personal, în cazul beneficiarului persoană fizică, sau a informației care constituie secret comercial, în cazul beneficiarului agent economic; • alte obliga ții stabilite în conformitate cu prezenta lege și Regulamentul c u privire la auditorii energetici și auditul energetic. Beneficiarul auditului energetic este obligat să: • asigure accesul auditorului energetic la obiectele supuse auditului energetic; • să prezinte, la solicitarea acestuia, documenta ția tehnică și de explo atare sau altă informa ție, verbală sau scrisă, necesară pentru determinarea indicatorilor de performan ță energetică și a măsurilor de eficiență energetică. Propunerile auditorului energetic cu privire la îmbunătă țirea eficienței energetice se reflect ă în raportul de audit energetic, întocmit în conformitate cu Regulamentul cu privire la auditorii energetici și auditul energetic. Raportul de audit energetic se prezint ă prestatorilor de servicii energetice cu condi ția că nu există obiecții din partea beneficiarului. Societatea comercială care a încheiat contractul d
Pag. 10–11
rgetic. Raportul de audit energetic se prezint ă prestatorilor de servicii energetice cu condi ția că nu există obiecții din partea beneficiarului. Societatea comercială care a încheiat contractul de audit energetic informează autoritatea responsabilă de implementarea politicilor în domeniul eficien ței e nergetice cu privire la auditul energetic efectuat cu respectarea cerințelor stabilite în Regulamentul cu privire la auditorii energetici și auditul energetic. USAID.GOV USAID REPORT GHID PRIVIND ELABORAREA AUDITULUI ENERGETIC | 6 Societatea comercială care a încheiat contractul de audit energetic transmite autorită ții responsabile de implementarea politicilor în domeniul eficienței energetice copiile rapoartelor de audit energetic pentru instituțiile publice auditate și datele agregate cu privire la auditul energetic efectuat în alte sectoare, în conformitate cu Regulamentul cu privire la auditorii energetici și auditul energetic. Autoritatea responsabilă de implementarea politicilor în domeniul eficien ței energetice este obligat ă să înregistreze rapoartele de audit energetic în Registrul electronic al auditului energetic și să proceseze informația din rapoartele de audit energetic primite, respectând principiul nedivulgării informației oficiale cu accesibilitate limitată. Pentru evaluarea calității auditului energetic efectuat, autoritatea responsabilă de implementarea politicilor în domeniul eficien ței energetice este în drept s ă verifice rapoartele de audit energetic în mod selectiv, inclusiv cu posibilitatea verificării în teren a obiectului auditat și a datelor primare acceptate în calcule. Un număr de condiții si criterii vor fi stabilite prin intermediul „Regulamentului cu privire la auditorii energetici și auditul energetic”, și anume: - condițiile și criteriile pentru calificarea și înregistrarea auditorilor energetici; - drepturile și obligațiile de bază ale acestora; - cerințele specifice privind ținerea Registrului electronic al auditorilor energetici; - condițiile in care e va efectua radierea auditorilor energetici din registru; - cerințele privind ținerea Registrului electronic al auditului energetic; - condițiile de asigurare a calității auditului energetic. 1.3.2 REGULAMENTUL CU PRIVIRE LA AUDITORII ENERGETICI ȘI AUDITUL ENERGETIC Activitatea auditorilor energetici, precum și efectuarea auditului energetic este reglementată de Regulamentul cu privire la auditorii energetici și auditul energetic, aprobat prin Hotărârea Guvernului 676 din 10.09.2020 în temeiul art. 9 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 139/2018 cu privire la eficiența energetică. Obiectivele de bază ale Regulamentul privind auditorii energetici și auditul energetic sunt următoarele: 1) stabilirea cerin țelor și a condi țiilor transparente, obiective și univoce pentru calificarea și înregistrarea auditorilor energetici în Registrul electronic al auditorilor energ
Pag. 11–12
nt următoarele: 1) stabilirea cerin țelor și a condi țiilor transparente, obiective și univoce pentru calificarea și înregistrarea auditorilor energetici în Registrul electronic al auditorilor energetici; 2) modalitatea de ținere a Registrului electronic al auditorilor energetici și a Registrului electronic al auditului energetic, precum și stabilirea regulilor de ținere a acestora; 3) stabilirea drepturilor și a obligațiilor auditorilor energetici; 4) stabilirea obiectivelor de bază, a condi țiilor și a cerin țelor obligatorii pentru efectuarea auditurilor energetice; 5) stabilirea mecanismului de asigurare și verificare a calită ții auditurilor energetice efectuate, precum și a efectelor necorespunderii auditurilor energetice efectuate criteriilor de calitate impuse; 6) stabilirea procedurii de recunoaștere reciprocă a actelor/certificatelor de auditor energetic. Regulamentul cu privire la auditorii energetici și auditul energetic stabilește cadrul juridic necesar pentru calificarea auditorilor energetici, condițiile și cerințele obligatorii pentru efectuarea auditurilor energetice necesare identificării soluțiilor pentru îmbunătățirea eficienței energetice și promovarea utilizării energiei din surse regenerabile și mecanismul de asigurare și verificare a calității auditurilor energetice efectuate. Ținând cont de importanța Regulamentului cu privire la auditorii energetici și auditul energetic și menirea acestuia, pentru o mai bună înțelegere acesta este prezentat integral în Anexa I la prezentul Ghid. 7 | USAID REPORT: GHID PRIVIND ELABORAREA AUDITULUI ENERGETIC USAID.GOV 1.3.3 STANDARDE EUROPENE ÎN DOMENIUL AUDITULUI ENERGETIC În conformitate cu prevederile Legii nr. 139/2018 cu privire la eficiența energetică, precum și prevederile Regulamentul cu privire la auditorii energetici și auditul energetic, aprobat prin Hotărârea Guvernului 676 din 10.09.2020, auditurile energetice trebuie să se efectueze cu respectarea următoarelor standarde: • SM EN 16247 -1 – Audit energetic. Partea 1: Cerin țe generale – aplicabil pentru toate categoriile; • SM EN 16247-2 – Audituri energetice. Partea 2: Clădiri – aplicabil pentru categoria Clădiri; • SM EN 16247-3 – Audituri energetice. Partea 3: Procese – aplicabil pentru categoria Industrie; • SM EN 16247 -4 – Audituri energetice. Partea 4: Transport – aplicabil pentru categoria Transport; • SM EN 16247 -1:2012, Audit energetic. Partea 1: Cerin țe generale – aplicabil pentru toate categoriile. Standardul definește structura unui audit energetic calitativ, precum și stabilește cerințele față de auditul energetic și obligațiile aferente proceselor de audit energetic. 7 Prin aplicarea acestor standarde se urmărește armonizarea aspectelor comune ale auditului energetic, în scopul de a aduce mai multă claritate și transparență pieței de servicii de audit energetic. 7 Acest standard se aplică organizațiilor c
Pag. 12–13
ște armonizarea aspectelor comune ale auditului energetic, în scopul de a aduce mai multă claritate și transparență pieței de servicii de audit energetic. 7 Acest standard se aplică organizațiilor comerciale, indus triale, rezidențiale și din sectorul public, cu excepția locuințelor private individuale și specifică cerințele, metodologia comună și rezultatele auditului energetic (…). 7 SR EN 16247 -2:2014, Audituri energetice. Partea 2: Clădiri – aplicabil pentru categoria Clădiri Acest standard definește cerințelor de audit energetic specifice clădirilor. Stabilește cerințele, metodologia și modul de prezentare a rezultatelor unui audit energetic într-o clădire sau un grup de clădiri, cu excepția locuințelor particulare. 7 Utilizarea și exploatarea clădirilor necesită furnizarea de servicii, cum ar fi încălzire, răcire, ventilație, iluminat, apă caldă menajeră, sisteme de transport (de exemplu ascensoare, scări și trotuare rulante), în clădiri, inclusiv procese. În plus, energia este utilizată de către aparatele din interiorul clădirii (…). 7 Consumul de energie depinde de: condițiile climatice locale, caracteristicile anvelopei clădirii, condițiile interioare de mediu proiectate, caracteristicile și setările sistemelor tehnice ale clădirii, activitățile și procesele din clădire, comportamentul ocupanților și regimul de funcționare (…). 7 USAID.GOV USAID REPORT GHID PRIVIND ELABORAREA AUDITULUI ENERGETIC | 8 2 PRINCIPII GENERALE DE COLECTARE SI ANALIZĂ A DATELOR În vederea stabilirii și clarificării principiilor generale de colectare și analiză a datelor necesare pentru efectuarea unui audit energetic în sectorul c ădiri, vor fi utilizate Cerințele minime pentru efectuarea auditului energetic pentru categoria Clădiri și modelului/șablonului de raport de audit energetic, aprobat de Agenția pentru Eficiență Energetică. Cerințele minime pentru efectuarea auditului energetic pentru categoria Clădiri (în continuare – Cerințe minime) pot fi accesate pe pagina www.aee.gov.md. Acestea stabilesc principalele etape și cerințe minime, necesare a fi respectate în procesul de efectuare al auditului energetic aferent sectorului Cl ădiri ( în continuare audit energetic). La elaborarea cerin țelor minime pentru auditul energetic al clădirilor s -a ținut cont de prevederile următoarelor documente: • SM EN 16247-2:2015 Audituri energetice. Partea 2: Clădiri; • NCM M.01.01:2016 Performan ța energetică a clădirilor. Cerin țe minime de performanță energetică a clădirilor; • NCM M.01.02:2016 Performanța energetică a clădirilor. Metodologia de calcul al performanței energetice a clădirilor; • NCM M.01.04:2016 Performanța energetică a clădirilor. Metodologia de calcul al nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, al cerințelor minime de performanță energetică a clădirilor și al elementelor acestora; • СНиП 2.01.01-82 Climatologia și geofizica în constr
Pag. 13–14
ivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, al cerințelor minime de performanță energetică a clădirilor și al elementelor acestora; • СНиП 2.01.01-82 Climatologia și geofizica în construcții; • CP E.04.05-2006 Proiectarea Proiecției termice a clădirilor; • СНиП 2.04.05-91 Încălzire, condiționare și ventilare; • SM EN ISO 52016-1:2018 Performanța energetică a clădirilor. Necesarul de energie pentru încălzire şi răcire, temperaturi interioare şi sarcini termice sensibile şi latente. Partea 1: Metode de calcul: • SM CEN ISO/TR 5 2016-2:2017 Performan ța energetică a clădirilor. Necesarul de energie pentru încălzire şi răcire, temperaturile interioare şi sarcinile de încălzire sensibile şi latente. Partea 2: Explicarea şi justificarea ISO 52016-1 şi ISO 52017-1; • SM EN 15316 -2:2017 P erformanța energetică a clădirilor. Metodă de calcul a cerin țelor energetice şi a randamentelor instalației. Partea 2: Spații pentru instalații de emisie (încălzirea şi răcirea), modulele M3-5, M4-5; • SM EN 15316 -3:2017 Performanța energetică a clădirilor. Metodă de calcul a cerințelor energetice şi a randamentelor instalației. Partea 3: Instalații de distribuție pentru spații (DHW, încălzirea şi răcirea), modulele M3-6, M4-6, M8-6; • SM EN 15316 -4-1:2017 Performanța energetică a clăd irilor. Metodă de calcul a cerințelor energetice şi a randamentelor instalației. Partea 4 -1: Instalații de generare a căldurii pentru încălzirea spațiilor şi DHW, instalații de ardere (boilere, biomasă), modulele M3-8-1, M8-8-1; • SM EN 15316 -4-3:2017 Performanța energetică a clădirilor. Metodă de calcul a cerințelor energetice şi a randamentelor instalației. Partea 4-3: Sisteme de generare a căldurii, sisteme solare termice şi fotovoltaice, modulele M3-8-3, M8-8-3, M11-8-3; • SM EN 15316 -4-4:2017 Performanța energetică a clădirilor. Metodă de calcul a cerințelor energetice şi a randamentelor instalației. Partea 4-4: Sisteme de generare a căldurii, sisteme de cogenerare integrate în clădiri, modulele M8-3-4, M8-8-4, M8-11-4; 9 | USAID REPORT: GHID PRIVIND ELABORAREA AUDITULUI ENERGETIC USAID.GOV • SM EN 15316 -4-5:2017 Performanța energetică a clădirilor. Metodă de calcul a cerințelor energetice şi a randamentelor instalației. Partea 4 -5: Încălzirea şi răcirea spațiilor, modulele M3-8-5, M4-8-5, M8-8-5, M11-8-5; • SM EN 15316 -4-8:2017 Performanța energetică a clădirilor. Metodă de calcul a cerințelor energetice şi al randamentului instalației. Partea 4 -8: Instalații de generare a căldurii pentru încălzirea spațiilor, instalații de încălzire cu aer cald și prin radiații, inclusiv sobe (locale), modulul M3-8-8; • SM EN 15316-5:2017 Performanța energetică a clădirilor. Metodă de calcul al necesarului de energie şi al eficienței instalațiilor. Partea 5: Sisteme de încălzire şi de stocare a apei calde menajere (fără răcire), modulele M3-7, M8-7; • SM CEN/TR 16798-14:2
Pag. 14
odă de calcul al necesarului de energie şi al eficienței instalațiilor. Partea 5: Sisteme de încălzire şi de stocare a apei calde menajere (fără răcire), modulele M3-7, M8-7; • SM CEN/TR 16798-14:2017 Performanța energetică a clădirilor. Ventilarea în clădiri. Partea 14: Interpretarea cerințelor EN 16798 -13. Calculul sistemelor de răcire (modulul M4 -8). Generare; • SM SR EN 12464 -1:2013 Lumină şi iluminat. Iluminatul locurilor de muncă. Partea 1: Locuri de muncă interioare; • SM EN 13032 -1+A1:2017 Lumină şi iluminat. Măsurarea şi prezentarea rezultatelor fotometrice ale lămpilor şi aparatelor de iluminat. Partea 1: Măsurarea şi prezentarea datelor; • NCM C.04.02:2017 Iluminatul natural şi artificial; • SM EN 15232-1:2017 Performanța energetică a clădirilor. Impact al automatizării, controlului şi managementului tehnic al clădirii, modulele M10-4,5,6,7,8,9,10; • NCM C.01.03:2017 Proiectarea construcțiilor pentru instituții de învățământ general; • NCM E.03.02-2014 Protecția împotriva incendiilor a clădirilor şi instalațiilor; • SM EN 16798 -17:2017 Performanța energetică a clădirilor. Ventilarea în clădiri. Partea 17: Ghid pentru inspecția sistemelor de ventilare şi sistemelor de condiționare a aerului, modulele M4-11, M5-11, M6-11, M7-11; • SM EN 15378-1:2017 Performanța energetică a clădirilor. Sisteme de încălzire şi de alimentare cu apă caldă în clădiri. Partea 1: Inspecția cazanelor, sistemelor de încălzire şi de alimentare cu apă caldă, modulele M3-11, M8-11. 2.1 ETAPELE AUDITULUI ENERGETIC PENTRU CATEGORIA CLĂDIRI Conform cerin țelor minime aprobate de Agenție principalele etape ale auditului energetic în sectorul Clădiri sunt: 1. Colectarea datelor de intrare care descriu obiectul auditat; 2. Măsurarea parametrilor energetici; 3. Analiza consumului de energie și a costurilor aferente acestuia, stabilirea structurii de consum a energiei; 4. Recalcularea consumului real de energie termică pentru încălzirea spa țiilor pe parcursul sezonului de încălzire în baza datelor normate; 5. Identificarea măsurilor potențiale de economisire a resurselor energetice; 6. Elaborarea bilanțului energetic al clădirii; 7. Evaluarea economică și de mediu a măsurilor de economisire a resurselor energetice propuse; 8. Pregătirea raportului de audit. 2.1.1 COLECTAREA DATELOR DE INTRARE PENTRU OBIECTUL AUDITAT A. Informații cu privire la obiectul auditat
Pag. 14–15
măsurilor de economisire a resurselor energetice propuse; 8. Pregătirea raportului de audit. 2.1.1 COLECTAREA DATELOR DE INTRARE PENTRU OBIECTUL AUDITAT A. Informații cu privire la obiectul auditat USAID.GOV USAID REPORT GHID PRIVIND ELABORAREA AUDITULUI ENERGETIC | 10 Colectarea datelor de intrare cu privire la obiectul supus auditului energetic presupune colectarea informației generale, care va cuprinde următoarele informații, fără a se limita la: • Numele și adresa obiectului; numele, prenumele și datele de contact ale persoanei autorizate (de obicei persoana responsabila de gestionarea clădirii și a re țelelor inginere ști) de către proprietarul clădirii; • Planul clădirilor; destinația; anul de construcție; înălțimea; aria totală a clădirii și aria încălzită; volumul total și, respectiv, volumul încălzit al încăperilor; suprafața ferestrelor și a ușilor de exteriori după tip, dimensiune și orientare; suprafața pereților exteriori după tip și structură; suprafețele acoperișului și podelei mansardei, etc. Auditorul energetic va prezenta informația atât pentru întreg obiectul, cât și pentru fiecare clădire aparte. Cantitățile fizice trebuie să fie specificate în unită ți de bază ale sistemului SI sau derivatele acestuia și calculate în conformitate cu cerințele normativelor în construcții în vigoare; Datele despre clădire trebuie să fie determinate în conformitate cu documentația de proiect, cu verificarea obligatorie a corespunderii acesteia cu situația reală. B. Efectuarea inspecțiilor clădirii și prezentarea informației Inspecția anvelopei clădirii În cadrul procedurii de efectuare a inspec țiilor asupra anvelopei clădirii, auditorul energetic va ține cont de următoarele: • În timpul preluării datelor din teren fiecare fațadă va fi calculată separat prin desfășurarea pereților: după lungime, înălțimea peretelui (soclu separat și restul peretelui separat), orientare, măsurarea elementelor vitrate cu specificarea tipului si caracteristicile tehnice; • La preluarea datelor în teren se va lua în considerare volumul încălzit sau condiționat și rețele inginerești ale acestora până la punctul de delimitare care servește contorul de energie termică sau electrică în baza cărora are loc facturarea; • Datele despre anvelopă și calculul pierderilor de c ăldură a cl ădirii sunt determinate în conformitate cu cerin țele regulamentului tehnic NCM M.01.02:2016, СНиП 2.04.05–91, SM EN ISO 52016-1:2018, SM CEN ISO/TR 52016-2:2017 Partea 2: Explicarea şi justificarea ISO 52016-1 şi ISO 52017-1; • Valorile coeficienților globali de transfer termic pentru partea opacă și cea vitrată a anvelopei clădirii sunt calculate în conformitate cu metodologiile prev ăzute în regulamentul tehnic al clădirii CP E.04.05–2006; • Rezultatele calculelor suprafețelor încălzite și a elementelor constituente ale anvelopei clădirii trebuie să fie formalizate prin completarea
Pag. 15–16
în regulamentul tehnic al clădirii CP E.04.05–2006; • Rezultatele calculelor suprafețelor încălzite și a elementelor constituente ale anvelopei clădirii trebuie să fie formalizate prin completarea tabelelor, care trebuie s ă fie anexate la Raportul de audit energetic; • Defectele structurale identificate pe parcursul inspecției sunt prezentate în cadrul Raportului de audit energetic. În cazul depistării defectelor structurale grave va fi recomandat întocmirea raportului de expertiză tehnică a clădirii. 11 | USAID REPORT: GHID PRIVIND ELABORAREA AUDITULUI ENERGETIC USAID.GOV Inspecția sistemelor inginerești aferente obiectivului auditat În cadrul procedurii de efectuare a inspecțiilor asupra sistemului de încălzire al clădirii, auditorul energetic va ține cont ca în Raportul de audit energetic să fie prezentate, cel puțin, următoarele informații: • Tipul sistemului de încălzire al clădirii, echipamentul existent, dispozitivele de reglare și contorizare existente, starea tehnică a acestora, gradul de izolare a conductelor de încălzire; • Defectele înregistrate în sistemul de încălzire al clădirii; • Indicatorii de eficiență a cazanului vor fi prezenta ți în conformitate cu cerințele standardului SM EN 15378 -1:2017 „Performanța energetică a clădirilor. Sisteme de încălzire şi de alimentare cu apă caldă în clădiri. Partea 1: Inspec ția cazanelor, sistemelor de încălzire şi de alimentare cu apă caldă, modulele M3-11, M8-11”. În cadrul procedurii de efectuare a inspec țiilor asupra sistemului de aprovizionare cu ACM a cl ădirii, auditorul energetic va ține cont ca în Raportul de audit energetic să fie prezentate, cel puțin, următoarele informații: • Tipul sistemului de preparare a ACM, echipamentul de preparare a ACM, dispozitivele de reglare și contorizare existente, starea tehnică a acestora și gradul de izolare al conductelor; • Defectele înregistrate în sistemul de aprovizionare cu ACM. În cadrul procedurii de efectuare a inspec țiilor asupra sistemelor de ventilare ale cl ădirii, auditorul energetic va ține cont ca în Raportul de audit energetic să fie prezentate, cel puțin, următoarele informații: • Tipul sistemului de ventilare, temperatura aerului refulat din exterior, starea sistemului de ventilație ce a fost evaluată în diferite spații, timpul de operare a sistemelor de ventilare; • Defectele în sistemul de ventilare al clădirii. În cadrul proce durii de efectuare a inspec țiilor asupra sistemului de răcire (aer condi ționat) al cl ădirii, auditorul energetic va ține cont ca în Raportul de audit energetic să fie prezentate, cel puțin, următoarele informații: • Tipul sistemului de răcire, echipamentul folosit, randamentul acestuia, timpul de operare a sistemului de răcire; • Defectele în sistemul de răcire; • Indicatorii randamentului sistemului de răcire sunt evalua ți în conformitate cu cerin țele regulamentului de inspecție al randamentu
Pag. 16–17
e a sistemului de răcire; • Defectele în sistemul de răcire; • Indicatorii randamentului sistemului de răcire sunt evalua ți în conformitate cu cerin țele regulamentului de inspecție al randamentului SM EN 16798-17:2017. În cadrul procedurii de efectuare a inspecțiilor asupra sistemului de aprovizionarea cu apă rece și sistemul de canalizare, auditorul energetic va ține cont ca în Raportul de audit energetic să fie prezentate, cel puțin, următoarele informații: • Suprafețele de consum ale apei reci, echipamentul utilizat, dispozitivele de regulare și măsurare folosite și starea tehnică a acestora; • Defectele și consumul neeficient al aprovizion ării cl ădirii cu ap ă rece și al sistemului de canalizare. USAID.GOV USAID REPORT GHID PRIVIND ELABORAREA AUDITULUI ENERGETIC | 12 În cadrul procedurii de efectuare a inspec țiilor asupra sistemului de alimentare cu energie electric ă, auditorul energetic va ține cont ca în Raportul de audit energetic să fie prezentate, cel puțin, următoarele informații: • Zonele în care are loc consumul energiei electrice, evaluarea fiabilită ții de aprovizionare cu energie electrică, grupurile principal e de consumatori de energie electric ă, dispozitivele de reglare și de măsurare a consumului de energie electrică trebuie să fie determinate; • Consumul ineficient de energie electrică. La prezentarea informației cu privire la costul energiei consumate în clădire și a cheltuielilor de întreținere și exploatare a sistemelor inginerești și a construcției, auditorul energetic va ține cont ca în Raportul de audit energetic să fie prezentate, cel puțin, următoarele informații: • Costul energiei consumate în clădire și a cheltuielilor de întreținere și exploatare a sistemelor inginerești și a construcției, duratele sezoanelor de încălzire a clădirilor, indicând datele lor de început și sfârșit pe durata ultimilor trei ani calendaristici; • Datele cu privire la consumul de energie termică necesar pentru prepararea și aprovizionarea cu ACM; • Datele aferente costurilor cu energia consumată și a cheltuielilor de întreținere și exploatare a sistemelor inginerești și a construcției pentru o perioadă analizată trebuie să fie semnate de către o persoană autorizată sau de către proprietarul (mandatarul) obiectului. Datele inițiale semnate trebuie să fie atașate la raportul de audit energetic; • La determinarea costului specific al energiei termice pentru încălzire, produsă de o centrală termică locală, va fi luată în considerare informa ția despre c ăldura de ardere inferioar ă a combustibilului utilizat și randamentul instalației de generare; • Dacă datele despre costurile reale ale energiei de încălzire nu sunt accesibile, acestea trebuie să fie calculate în baza ultimelor tarife; • Informația cu privire la costurile energiei și cheltuielile de întreținere și exploatare a sistemelor inginerești și a construc ției trebuie s ă fi
Pag. 17–18
buie să fie calculate în baza ultimelor tarife; • Informația cu privire la costurile energiei și cheltuielile de întreținere și exploatare a sistemelor inginerești și a construc ției trebuie s ă fie oferite prin completarea tabelelor în Raportul de audit energetic. 2.1.2 MĂSURAREA PARAMETRILOR ENERGETICI Cerințe pentru măsurările parametrilor termici: • Măsurările trebuie să fie făcute cu ajutorul dispozitivelor calibrate; • Înregistrarea parametrilor aerului interior, exterior, temperaturilor agentului termic și a altor parametri energetici ai încăperilor clădirii trebuie să fie făcute în aceeași perioadă; • Valoarea reală a temperaturii medii a aerului din spa țiile încălzite/răcite ale cl ădirii este considerată a fi valoarea medie ponderată a valorilor temperaturii măsurate; • La efectuarea măsurărilor vor fi selectate spațiile situate la diferite nivele și fațade ale clădirii; • La efectuarea măsurărilor în spațiile clădirii, vor fi respectate cerințele specificate în standard pentru fiecare clădire specifică, în conformitate cu destinarea acesteia; • Rezultatele măsurărilor parametrilor energetici în formă de grafice sau tabele vor fi atașate la Raportul de audit energetic; • Fotografiile, obținute cu ajutorul camerei de termoviziune în urma identificării punților termice și/sau a pierderilor de energie prin re țele inginere ști, pot servi dovadă stării actuale ale elementelor sau mentenan ței necorespunzătoare ale clădirii sau a re țelelor inginere ști ale acesteia; 13 | USAID REPORT: GHID PRIVIND ELABORAREA AUDITULUI ENERGETIC USAID.GOV • Lista dispozitivelor folosite pentru măsurările parametrilor energetici se va completa in Anexa 2 a raportului de audit energetic; • Auditorul energetic va efectua analiza rezultatelor obținute în rezultatul efectuării măsurărilor parametrilor energetici, iar rezultatele analizei vor fi prezentate în Raportul de audit energetic; • Determinarea parametrilor energetici poate fi efectuată utilizând dispozitive instalate permanent în clădire ori în sistemele inginere ști ale clădirii, înregistrând periodic valorile de pe aceste dispozitive. Rezultatele obținute sunt formalizate în actul de măsurări al parametrilor energetici și atașate la Raportul de audit energetic. Cerințe pentru măsurările parametrilor electroenergetici: Atunci când sunt analizați parametrii electroenergetici, în cele mai multe cazuri apar receptoare sau grupuri de receptoare cu caracteristici apropiate, care pot fi analizate în ansamblu. Dintre acestea pot fi amintite: • sistemul de iluminat electric; • sistemul de aer condiționat; • motoare electrice; • sisteme de preparare a apei calde; • sisteme frigorifice. Spre exemplu, în cazul analizei sistemului de iluminat trebuie să: • determinarea gradului de iluminare naturală şi artificială; • determinarea indicatorilor calitativi ai iluminatului exterior; • analiza modului de amplasa
Pag. 18–19
lizei sistemului de iluminat trebuie să: • determinarea gradului de iluminare naturală şi artificială; • determinarea indicatorilor calitativi ai iluminatului exterior; • analiza modului de amplasare a corpurilor de iluminat la locurile de muncă, înălțimea de montaj a corpurilor etc.. Calculul necesarului de energie electrică utilizată pentru alimentarea sistemului de iluminat se face pe baza cunoașterii intervalului de timp care necesită iluminat artificial și puterea instalată în fiecare zonă. Auditorul trebuie să indice posibile soluții de reducere a necesarului de energie electrică, utilizând lămpi cu caracteristici superioare, un management adecvat al sistemului de iluminat cu utilizarea eficientă a luminii naturale. Sistemele electrice de încălzire, de aer condi ționat şi de ventilare trebuie să fie inventariate, cu caracteristicile lor, schema de alimentare, graficul de funcționare, starea echipamentelor şi programele de mentenanță. Măsurarea temperaturii pentru valoarea de setare precum şi a debitului de aer permit evaluarea eficienței utilajului. Auditorul trebuie să facă propuneri justificate economic pentru înlocuirea echipamentelor actuale cu echip amente cu performanțe superioare, eventual cu un sistem alternativ, elaborarea unui program clar de mentenanță. Sistemele de preparare a apei calde trebuie să fie evaluate ca putere, temperatura apei calde obținute, volumul acesteia, corespondența cu necesarul de apă caldă, starea echipamentelor. Auditorul poate propune sisteme mai eficiente de producere a apei calde sau soluții alternative mai eficiente. Desigur că în cazurile practice există o mare diversitate de echipamente utilizatoare de energie electrică, fiecare cu caracteristicile proprii şi oferă auditorului posibilitatea de a propune soluții îmbunătățite sau alternative pentru reducerea necesarului de energie electrică. USAID.GOV USAID REPORT GHID PRIVIND ELABORAREA AUDITULUI ENERGETIC | 14 2.1.3 ANALIZA CONSUMULUI DE ENERGIE ȘI A COSTURILOR AFERENTE ACESTUIA, STABILIREA STRUCTURII DE CONSUM A ENERGIEI În urma analizei consumului de energie și a costurilor aferente acestuia, auditorul energetic va prezenta un sumar al costurilor reale pentru energie și apă, și a cheltuielilor de întreținere și exploatare a sistemelor inginerești. Modelul de calcul utilizat pentru a reflecta structura consumului de energie a instala ției auditate trebuie calibrat. Procedurile de calibrare și ipotezele trebuie descrise în Raportul de audit energetic. Calibrarea poate fi efectuată urmând metodele prevăzute în punctele 3-6. 2.1.3.1 AJUSTAREA MODELULUI DE CALCUL AL CONSUMULUI ANUAL DE ENERGIE LA CONSUMUL ANUAL MĂSURAT DE ENERGIE Datele privind consumul trebuie normalizate pentru a elimina diferite varia ții din perioadele anterioare (de ex. media consumului pe 3 ani). A. Ajustarea consumului de energie teoretic calculat la consumul de energie măsurat
Pag. 19–20
ie normalizate pentru a elimina diferite varia ții din perioadele anterioare (de ex. media consumului pe 3 ani). A. Ajustarea consumului de energie teoretic calculat la consumul de energie măsurat Datele obținute în condiții meteorologice diferite trebuie normalizate pentru a elimina variațiile meteo. La determinarea pre țului de cost pentru energia produs ă din combustibil, auditorul energetic va lua în considerare toate componentele costurilor fixe și/sau variabile. Datele cu privire la costuri și cheltuieli, dar și rezultatul calculelor efectuate, vor fi prezentate în Anexa 1la Raportul de audit energetic. La elaborarea bilanțului costurilor reale ale energiei și apei reci, auditorii energetici vor ține cont de faptul că acestea trebuie întocmite pentru întreaga clădire dar și construcțiile aferente acesteia. B. Analiza consumului de energie electrică În absența dispozitivelor de măsurare în cadrul construcțiilor individuale ale clădirii sau a blocului de clădiri, costurile reale ale energiei electrice aferente clădirii trebuie să fie distribuite proporțional cu consumul de energie electrică calculat în conformitate cu capacitatea, rata de utilizare și orele de lucru ale instalațiilor electrice în construcțiile individuale ale clădirii. C. Analiza consumului de energie termică În absența dispozitivelor de măsurare în cadrul construcțiilor individuale ale clădirii sau a blocului de clădiri, costurile reale ale energiei aferente clădirii trebuie să fie distribuite proporțional cu aria totală a spațiilor încălzite ale acestora, în cazul în care anvelopa clădirilor și orele de operare a acesteia sunt similare. În cazul în care anvelopa clădirilor și orele de operare sunt diferite, consumul de energie termic ă a obiectului trebuie să fie distribuit proporțional cu pierderile de căldură calculate pentru fiecare construcție individual. Rezultatele calculelor efectuate vor fi ata șate la Raportul de audit energetic prin prezentarea unui bilan ț energetic. 15 | USAID REPORT: GHID PRIVIND ELABORAREA AUDITULUI ENERGETIC USAID.GOV Determinarea pierderilor de căldură prin anvelopa clădirii va fi efectuată în conformitate cu cerin țele Regulamentului tehnic în construcție SM EN ISO 52016-1:2018. Determinarea pierderilor de căldură a clădirii prin ventilație și infiltrare va fi efectuată în conformitate cu cerințele Regulamentului tehnic al clădirii SM EN ISO 52016-1:2018. Rezultatele calculelor pierderilor de căldură a clădirii vor fi prezentate în tabele și grafice și vor fi anexate la Raportul de audit energetic. Volumele de aer necesare pentru ventilarea spa țiilor vor fi determinate în conformitate cu cerin țele Regulamentului tehnic de construc ție NCM M 01.02:2016 și normele de igi enă pentru fiecare cl ădire specifică, în conformitate cu destinația acesteia. Evaluarea stării curente a sistemului de încălzire al clădirii va fi efectuată prin determi
Pag. 20–21
1.02:2016 și normele de igi enă pentru fiecare cl ădire specifică, în conformitate cu destinația acesteia. Evaluarea stării curente a sistemului de încălzire al clădirii va fi efectuată prin determinarea pierderilor de căldură în sistemul de încălzire al clădirii și eficiența distribuției acesteia. Evaluarea stării curente a sistemului de preparare a ACM al clădirii și a sistemului de distribu ție va fi efectuată prin determinarea pierderilor de căldură în sistemele respective. 2.1.4 RECALCULAREA CONSUMULUI REAL DE ENERGIE TERMICĂ PENTRU ÎNCĂ LZIREA SPAȚIILOR PE PARCURSUL SEZONULUI DE ÎNCĂLZIRE ÎN BAZA DATELOR NORMATE Recalcularea consumului real de energie al unei clădiri pentru încălzirea și răcirea spațiului se va face în cazul necesității de a compara consumul de energie înregistrat în cadrul aceleiași clădiri pentru diferite sezoane de încălzire. În acest caz, consumul real de energie pentru încălzirea spațiului va trebui s ă fie recalculat la sezonul standard de încălzire aplicând formula: 𝑄𝐴.𝐻𝑆 = 𝑄𝐵.𝐻𝑆 ∙ (𝑡𝐻𝑆_𝑖.𝐴−𝑡𝐻𝑆_𝑒.𝐴)∙𝑧𝐻𝑆.𝐴 (𝑡𝐻𝑆_𝑖.𝐵−𝑡𝐻𝑆_𝑒.𝐵)∙𝑧𝐻𝑆𝐵 , unde: ✓ 𝑄𝐴.𝐻𝑆 – consumul de energie termică al clădirii pentru încălzirea spa țiului recalculat pentru sezonul de încălzire A, MWh; ✓ 𝑄𝐵.𝐻𝑆 – consumul de energie pentru încălzirea spațiului în sezonul de încălzire B, MWh; ✓ 𝑡𝐻𝑆_𝑖.𝐴 – temperatura aerului interior al clădirii pe parcursul sezonului de încălzire A. În cazurile în care aceasta este comparată cu condi țiile normative, valoare de referință poate fi utilizată în conformitate cu cerințele indicate în Regulamentul NCM M 01.02:2016; ✓ 𝑧𝐻𝑆𝐴 – durata sezonului de încălzire A. În cazul în care este comparată cu condițiile normative, este necesar de adaptat valoarea de referin ță a zilelor indicate în Regulamentul NCM M 01.02:2016; ✓ 𝑡𝐻𝑆_𝑒.𝐴. – valoarea medie a temperaturii aerului ambiant pentru perioada A, °C; СниП 2.01.01- 82; ✓ 𝑡𝐻𝑆_𝑖.𝐵 – temperatura medie reală a aerului interior pe durata sezonului de încălzire B, oC; ✓ 𝑡𝐻𝑆_𝑒.𝐵 – temperatura medie reală a aerului exterior pe durata sezonului de încălzire B, oC; ✓ 𝑧𝐻𝑆_𝐵 – durata sezonului de încălzire B, în zile. USAID.GOV USAID REPORT GHID PRIVIND ELABORAREA AUDITULUI ENERGETIC | 16 Cantitatea de energie anuală necesară pentru răcire în kWh este calculată prin următoarea formulă: 𝑄𝐶;𝑛𝑑;𝑧𝑡𝑐;𝑎𝑛 = ∑ 𝑄𝐶;𝑛𝑑;𝑧𝑡𝑐;𝑚 12 𝑚=1 Necesarul lunar de energie pentru răcire Q C;nd;ztc;m este calculat prin următoarele două formule: Q C;nd;ztc;m = aC;red * (QC;gn;ztc;m – ηC;ht;ztc;m * Q C;ht;ztc;m), unde: ✓ Q C;ht;ztc;m este transferul total al căldurii în regimul de răcire în kWh (vezi seriile standardului SM EN ISO 52016); ✓ ηC;ht;ztc;m factorul de utilizare al transferului adimensional al căldurii (valoarea normată va fi utilizată); ✓ QC;gn;ztc;m este totalul aporturilor de căldură pentru regim de răcire în kWh (valoarea normată va fi utilizată); ✓ aC;red este factorul de reducere adime
Pag. 21–22
rii (valoarea normată va fi utilizată); ✓ QC;gn;ztc;m este totalul aporturilor de căldură pentru regim de răcire în kWh (valoarea normată va fi utilizată); ✓ aC;red este factorul de reducere adimensională pentru răcire intermitentă (valoarea normată va fi utilizată). Consumul energetic pentru prepararea ACM în condiții casnice este independent de condițiile climaterice exterioare și trebuie să fie calculat drept o cantitate reală și standardizată. Consumul de energie electrică este independent de temperatura exterioară și trebuie să fie luată în calcul drept cantitate real ă. Aceasta se aplic ă doar pentru energia electric ă care nu este folosit ă pentru necesitățile de încălzire și răcire a spațiului. 2.1.5 IDENTIFICAREA MĂSURILOR POTEN ȚIALE DE ECONOMISIRE A RESURSELOR ENERGETICE În conformitate cu rezultatele inspec ției la fa ța loculu i, m ăsurărilor parametrilor energetici, costurile înregistrate și analiza tehnic ă a acestora, auditorul energetic va elabora m ăsuri tehnice și/sau organizaționale care, în rezultatul implement ării acestora, vor contribui la economisirea resurselor. Trebuie identificate și propuse măsurile care permit obținerea celui mai mare raport cost -beneficiu prin maximizarea eficienței energetice (energie economisit ă, kWh) pe unitate monetar ă investită (investiție, MDL). Determinarea măsurilor potențiale de economisire a resurselor energetice trebuie să fie bazate pe calcule tehnico-economice bine argumentate. Economiile sunt exprimate ca efect al m ăsurilor aplicate asupra consumului de referință. Acesta trebuie să reprezinte situația reală a consumului de energie, determinată ca: • Valorile medii din setul de date care exclud cazuri necorespunzătoare (consum neregulat, anul înainte de renovarea parțială, schimbarea destinației clădirii sau alte aspecte); • An un ic care reprezintă consumul tipic (pentru cazurile în care expresia medie poate fi nereprezentativă): 17 | USAID REPORT: GHID PRIVIND ELABORAREA AUDITULUI ENERGETIC USAID.GOV • Date normalizate bazate pe condițiile meteorologice reale și corectarea temperaturilor interioare (în cazurile în care temperaturile interne nu ating un n ivel acceptabil pentru a asigura confortul termic interior). Rezultatele calculelor cu privire la potențialele economii de energie sau de apă trebuie să fie exprimate în unități fizice de consum al e energiei sau apei reci pe parcursul perioadei relevante (MWh/an, kWh/an, m3/an, etc.) și unități relative (%) din totalul consumului de energie și apă rece în clădire. Auditorul energetic trebuie să recalculeze ponderea economiilor energiei termice pentru sezonul standard de încălzire. Calculul economiilor de energie termică trebuie să fie efectuate în conformitate cu cerințele standardelor SM EN ISO 52016-1:2018 și SM CEN ISO/TR 52016-2:2017. Calculele economiilor de energie termică pot fi efectuate și prin alte metode, prezentând
Pag. 22–23
ie efectuate în conformitate cu cerințele standardelor SM EN ISO 52016-1:2018 și SM CEN ISO/TR 52016-2:2017. Calculele economiilor de energie termică pot fi efectuate și prin alte metode, prezentând o justificare pentru calcularea acestora în una din anexele Raportului de audit energetic. Calcularea potențialelor economii de energie trebuie să fie bazată pe prețurile și tarifele curente la energie. Calcularea investițiilor în măsurile de economisire a energiei și apei trebuie să fie bazată pe: • Prețurile anunțate în Catalogul de prețuri medii pentru materiale de construcții aferente perioadei de efectuare a auditului energetic; • Propunerile comerciale prezentate de către potențialele entit ăți juridice responsabile de implementarea măsurilor identificate. Economiile de energie vor fi exprimate prin indicatorii specifici, care să poată fi monitoriza ți și după implementarea măsurilor propuse. Rezultatele calculelor poten țialelor economii de energie vor fi prezentate tabelar și vor fi anexate la Raportul de audit energetic. 2.1.6 ELABORAREA BILANȚULUI ENERGETIC AL CLĂDIRII Cu scopul de a evalua eficiența utilizării energiei în clădiri și de a determina potențialele economii, auditorii energetici vor elabora bilanțurile separate cu privire la consumul energetic al clădirii supuse procedurii de auditare energetică. Cu scopul de a evalua eficiența utilizării energiei în clădiri și de a determina potențialele economii, auditorii energetici vor elabora bilanțurile separate cu privire la consumul energetic al clădirii supuse procedurii de auditare energetică. Bilanțul energetic al consumului de energie al clădirii , pe parcursul perioadei auditate , este elaborat în conformitate cu formulele: a) Bilanțul energetic pentru energia termică: Qh= Qanv+ Qvent - Qas- Qaci + Qfn- Qrc b) Bilanțul energetic pentru răcire: USAID.GOV USAID REPORT GHID PRIVIND ELABORAREA AUDITULUI ENERGETIC | 18 Qr=Qas+ Qaci- Qanv-Qvent-Qrc c) Bilanțul energetic pentru energia electrică: Etot=Elg+Event+Eac+Eh+Ealtele unde: Qh – consumul real de energie termică al clădirii care corespunde valorilor reale ale consumului înregistrat conform dispozitivelor de măsurare pe parcursul perioadei auditate sau cantitatea de energie termică calculată, MWh; Qr – energia utilizată pentru răcirea spațiilor, MWh; Qanv – pierderile de căldură prin anvelopa clădirii, MWh; Qvent – pierderile de căldură din cauza ventilației și infiltrările de aer, MWh; Qacm – consumul de energie termică pentru prepararea ACM, MWh; Qas – aporturi de căldură de la soare, MWh; Qaci – aporturile de căldură din exterior și interior în spațiile clădirii, MWh; Qrc – căldura obținută prin intermediul schimbătoarelor de căldură, MWh; Qfn – pierderile reale ale sistemelor inginerești de aprovizionare cu energie termică, MWh. Pierderile de căldură prin anvelopa clădirii vor fi calculate în conformitate cu cerin țe
Pag. 23–24
de căldură, MWh; Qfn – pierderile reale ale sistemelor inginerești de aprovizionare cu energie termică, MWh. Pierderile de căldură prin anvelopa clădirii vor fi calculate în conformitate cu cerin țele Regulamentului tehnic de construcție NCM M 01.02:2016. Pierderile de energie termică prin ventilare și infiltrările de aer vor fi determinate în conformitate cu cerințele Regulamentului tehnic de construcție NCM M 01.02:2016. Pierderile de energie termică pentru prepararea ACM ale unei clădiri sunt determinate în conformitate cu: a) Indicațiile contorului de energie termică pe parcursul perioadei audiate; b) Rezultatele măsurărilor efectuate; c) Cerințele regulamentului tehnic de construcție NCM M 01.02:2016; d) Alte metodologii accesibile pentru auditorul energetic. În cazul utilizării metodologiei sau metodelor de calcul alternative pentru acest scop, în raportul d e audit trebuie să fie oferite referințe și explicații cu privire la certitudinea și validitatea rezultatelor. Aporturile de căldură exterioare și interioare vor fi determinate în conformitate cu cerin țele Regulamentului tehnic de construcție NCM M 01.02:2016. Cantitatea de energie termică obținută datorită instalațiilor de recuperare a căldurii este determinată prin: a) Rezultatele măsurărilor efectuate asupra echipamentului de recuperare a energiei; b) Calcularea randamentului energetic al echipamentului de recuperare a energiei, în conformitate cu prevederile standardelor/normativelor în vigoare. Pierderile reale ale sistemelor inginere ști de aprovizionare cu energie termic ă ale clădirii sunt calculate drept pierderi termice ale conductelor sistemelor de aprovizionare cu energie termică și ACM, în conformitate cu cerințele seriilor de standarde. SM EN 15316 (3 serii). 19 | USAID REPORT: GHID PRIVIND ELABORAREA AUDITULUI ENERGETIC USAID.GOV 2.1.7 EVALUAREA ECONOMICĂ ȘI DE MEDIU A MĂSURILOR DE ECONOMISIRE A ENERGIEI Eficiența economică a măsurilor de economisire a resurselor energetice va fi evaluată în conformitate cu următorii indicatori: a) Economii teoretice – diferența dintre consumul energetic teoretic, calculat în baza condițiilor standardizate (normate) înainte de renovare și consumul energetic teoretic calculat în baza condițiilor standardizate (normate) dup ă renovare. Perioadele de recuperare a investi țiilor teoretice utilizate, de obicei, s unt acceptate de stat și de marii donatori sau de programele Instituțiilor Internaționale de Finanțare; b) Economii reale – diferența dintre consumul energetic real, bazat pe condi țiile actuale înainte de renovare (bazat pe facturi – media pentru ultimii 3 an i, sau altă perioadă selectată și argumentată de auditorul energetic), și consumul energetic teoretic calculat în baza condițiilor standardizate (normate) după renovare. Perioadele de recuperare a investițiilor reale utilizate, de obicei, sunt acceptate de bănci și beneficia
Pag. 24
sumul energetic teoretic calculat în baza condițiilor standardizate (normate) după renovare. Perioadele de recuperare a investițiilor reale utilizate, de obicei, sunt acceptate de bănci și beneficiari individuali; c) Economii calibrate – diferența dintre consumul energetic real, bazat pe condi țiile actuale înainte de renovare (bazat pe facturi – media pentru ultimii 3 ani, sau alt ă perioadă selectată și argumentată de auditorul energetic) și consumul energetic simulat în baza condițiilor actuale după renovare. Consumul energetic simulat, bazat pe condi țiile actuale după renovare, este calculat prin aplicarea unui coeficient de calibrare asupra consumului real de energie, bazat pe condiții actuale înainte de renovare (bazat pe facturi – media pentru ultimii 3 ani, sau alt ă perioadă selectată și argumentată de auditorul energetic). Coeficientul de calibrare este definit prin împărțirea consumului energetic teoretic, calculat în baza condițiilor standardizate după renovare, la consumul energetic teoretic, calculat în baza condi țiilor standardizate înainte de renovare. Perioada de recuperare a investițiilor calibrate este utilizată, de obicei, de beneficiari individuali. 2.1.8 PREGĂTIREA RAPORTULUI DE AUDIT ENERGETIC La elaborarea Raportului de audit energetic, auditorii energetici se vor conduce de următoarele cerințe: Capitolul „Sumar” va cuprinde cel puțin următoarele informații: a) Informație despre starea consumului energetic și de ap ă rece al cl ădirii, identificarea deficiențelor/problemelor cu prezentarea concluziilor de rigoare și a măsurilor de înlăturare ale acestora; b) Informație cu privire la caracteristicile termice existente și plani ficate ale anvelopei cl ădirii și construcțiilor/sistemelor inginerești aferente obiectului auditat; c) Rezultatele sumare ale măsurilor și a pachetelor de măsuri de economisire a energiei propuse, prin prezentarea acestora în tabelele corespunzătoare. Auditul energetic trebuie să satisfacă următoarele cerințe minime: a) Claritate în descrierea obiectului auditat, prezen ța diagramelor și a schi țelor, precum și a fotografiilor care reflectă situația curentă; b) Claritate în descrierea standardelor, a documentelor normativ -tehnice aplicate, a metodologiilor utilizate pentru efectuarea calculelor sau men ționarea acestora, precum și prezentarea completă a ipotezelor folosite; c) Utilizare a estimărilor raționale privind costurile, energia și alți factori luați în calcul;
Pag. 24–26
fectuarea calculelor sau men ționarea acestora, precum și prezentarea completă a ipotezelor folosite; c) Utilizare a estimărilor raționale privind costurile, energia și alți factori luați în calcul; USAID.GOV USAID REPORT GHID PRIVIND ELABORAREA AUDITULUI ENERGETIC | 20 d) Aplicare a unor bune practici inginere ști și metodologii bazate pe profesionalism, pentru a determina economiile energiei și a costurilor; e) Consistență a datelor și a estimărilor utilizate, precum și a rezultatelor calculărilor efectuate; f) Justificare adecvată a recomandărilor cu privire la eficiența măsurilor de economisire a energiei și propuneri clare cu privire la planul de implementare al acestora; g) Datele din Raportul de audit trebuie să asigure luarea deciziilor ra ționale, oferind mai multe opțiuni care explorează diferite modalități de reducere a pierderilor de energie. 21 | USAID REPORT: GHID PRIVIND ELABORAREA AUDITULUI ENERGETIC USAID.GOV 3 INDICAȚII METODOLOGICE PRIVIND ELABORARE A AUDITULUI ENERGETIC 3.1 INSTRUCȚIUNI GENERALE Raportul de audit energetic se va efectua de auditorul calificat în conformitate cu prevederile Regulamentului cu privire la auditorii energetici și auditul energetic și șablonul aprobat de către Agenția pentru Eficiență Energetică (în continuare Agenția). La completarea șablonului de audit energetic, auditorul se va ghida de ,,Cerințe minime necesare a fi luate în considerare la elaborarea auditurilor energetice în sectorul cl ădiri, conform modelului/ șablonului raportului de audit energetic elaborat și aprobat de Agenție și de prevederile Regulamentului cu privire la auditorii energetic și auditul energetic. 3.2 STRUCTURA RAPORTULUI DE AUDIT ENERGETIC 3.2.1 CAPITOLUL INTRODUCERE În acest capitol se va efectua o scurtă descriere a auditului energetic și a scopului acestuia. Se vor prezenta detalii privind motivul elaborării auditului spre exemplu: Auditul elaborat în cadrul unui program specific, proiect, apel de propuneri sau orice alt motiv. Se vor prezenta informațiile cu privire la beneficiarul final, auditorul energetic care a elaborat raportul, iar în cazul în care auditul este finan țat de un program sau donator și informația despre acesta, în formă tabelară conform exemplului de mai jos. Tabelul 1 Date generale Beneficiar Persoană de contact Funcție Nr. de telefon Adresă de e-mail Confirmare de acceptare a Auditului Energetic Semnătura Ștampila Auditor energetic Denumirea companiei Adresa de e-mail a companiei Nr. de telefon al companiei Adresă fizică a companiei
Pag. 26–28
mare de acceptare a Auditului Energetic Semnătura Ștampila Auditor energetic Denumirea companiei Adresa de e-mail a companiei Nr. de telefon al companiei Adresă fizică a companiei USAID.GOV USAID REPORT GHID PRIVIND ELABORAREA AUDITULUI ENERGETIC | 22 Pagina web a companiei Numele, prenumele Auditorului Rolul Auditorului - Auditor principal / Auditor Secțiunea / secțiunile raportului de audit elaborată/e de către Auditor Adresa de e-mail a Auditorului Nr. de telefon al Auditorului Nr. Auditorului emis de AEE Data și nr. deciziei AEE privind înregistrarea Auditorului Confirmare de furnizare a AE Semnătura Ștampila Autoritatea Contractantă Denumirea organizației Denumirea proiectului Persoană de contact Funcția persoanei de contact Adresă de e-mail Capitolul întitulat „Sumar” va cuprinde cel pu țin urm ătoarele informa ții: a) Informa ție despre starea consumului energetic și de ap ă rece al cl ădirii, identificarea deficien țelor/problemelor cu prezentarea concluziilor de rigoare și a măsurilor de înlăturare ale acestora; b) Informație cu privire la caracteristicile termice existente și planificate ale anvelopei cl ădirii și construc țiilor/sistemelor inginere ști aferente obiectivului auditat; c) Rezultatele sumare ale m ăsurilor și a pachetelor de m ăsuri de economisire a energiei propuse, prin prezentarea acestora în tabelele corespunzătoare. 23 | USAID REPORT: GHID PRIVIND ELABORAREA AUDITULUI ENERGETIC USAID.GOV Tabelul 2 Rezultatele Auditului Energetic Nr. Descrierea măsurii Investiție, MDL Perioada de rambursare teoretică Perioada de rambursare reală Reducerea emisiilor de CO2, tCO2/an Propus spre implementare Simplă Actualizată Simplă Actualizată Măsuri de Eficiența energetică și Energia regenerabilă 1 0 0 0 0 0 0 0,0 Da 2 0 0 0 0 0 0 0,0 Da 3 0 0 0 0 0 0 0,0 Da 4 0 0 0 0 0 0 0,0 Da 5 0 0 0 0 0 0 0,0 Da 6 0 0 0 0 0 0 0,0 Da 7 0 0 0 0 0 0 0,0 Da 8 0 0 0 0 0 0 0,0 Da 9 0 0 0 0 0 0 0,0 Da 10 0 0 0 0 0 0 0,0 Da 11 0 0 0 0 0 0 0,0 Da 12 0 0 0 0 0 0 0,0 Da 13 0 0 0 0 0 0 0,0 Da 14 0 0 0 0 0 0 0,0 Da 15 0 0 0 0 0 0 0,0 Da Măsuri de protecție, alte investiții 1 0 0 Da 2 0 0 Da 3 0 0 Da Total 0 #DIV/0! 0 #DIV/0! 0 0 Total propus spre implementare 0 #DIV/0! 0 #DIV/0! 0 0
Pag. 28–30
0 0 0 0 0,0 Da 15 0 0 0 0 0 0 0,0 Da Măsuri de protecție, alte investiții 1 0 0 Da 2 0 0 Da 3 0 0 Da Total 0 #DIV/0! 0 #DIV/0! 0 0 Total propus spre implementare 0 #DIV/0! 0 #DIV/0! 0 0 USAID.GOV USAID REPORT GHID PRIVIND ELABORAREA AUDITULUI ENERGETIC | 24 3.2.2 DESCRIEREA CLĂDIRII În secțiunea respectivă se va prezenta o descriere ce va con ține informația generală cu privire la cl ădire, anul construc ției, regimul de operare etc. , conform tabelului de mai jos: Tabelul 3 Descrierea clădirii Descriere Unitate Valoare Suprafața totală netă încălzită a podelelor m² Volumul total net încălzit m³ Suprafața totală netă răcită a podelelor (în caz că există) m² Durata sezonului de încălzire (conform NCM M.01.02:2016, Anexa A) zile Temperatura medie interioară pe parcursul sezonului de încălzire în afara orelor de operare (standardizată) °C Temperatura medie interioară pe parcursul sezonului de încălzire în timpul orelor de operare (standardizată) °C Temperatura medie exterioară pe parcursul sezonului de încălzire (conform NCM M.01.02:2016, Anexa A) °C Temperatura celor mai reci 5 zile calendaristice (temperatura utilizată pentru dimensionarea sistemelor, conform SNIP 2.01.01-82) °C Perioada de operare pe parcursul sezonului de încălzire ore/an Perioada de repaus pe parcursul sezonului de încălzire ore/an Ore de lucru pe zi ore/zi Media entalpiei aerului interior pe parcursul perioadei de răcire pentru +24 ° C și umiditatea relativă de 50% kJ/kg Media entalpiei aerului exterior pe parcursul sezonului de răcire kJ/kg Temperatura exterioară pe parcursul celei mai calzi zile de vară (temperatura utilizată pentru dimensionarea sistemelor) °C Numărul mediu de persoane în clădire Nr. de persoane Consum specific anual de energie termică per utilizator kWh/pers.·an Consum specific anual de energie electrică per utilizator kWh/pers.·an 25 | USAID REPORT: GHID PRIVIND ELABORAREA AUDITULUI ENERGETIC USAID.GOV 3.2.3 MĂSURĂRI În secțiunea respectivă vor fi descrise perioadele în care au fost efectuate m ăsurările, datele exacte și descrierea condițiilor climaterice de afară (temperatură, seninătatea cerului, vânt și umiditatea medie, în cazul în care au fost efectuate fotografii cu camera de termoviziune). De asemenea, vor fi prezentate informații generale cu privire la rezultatele măsurărilor (de ex.: Ca rezultat al măsurării sistemului de ventilație naturală prin aspirație în toate încăperile clădirii, aproximativ 80% nu este funcțional, sau nivelul de iluminare al sălilor de clasă este în medie mai jos de norma cu aproximativ 20%). Descrierea detaliată a măsurărilor efectuate în privin ța unor sisteme specifi ce, precum sistemul de iluminare cu nivelul mediu de lux măsurat pentru încăperi în func ție de destinația acestora: nivelul mediu de iluminare la mesele d
Pag. 30–33
fectuate în privin ța unor sisteme specifi ce, precum sistemul de
iluminare cu nivelul mediu de lux măsurat pentru încăperi în func ție de destinația acestora: nivelul mediu
de iluminare la mesele de birou constituie 80 lux, etajele coridoarelor 10 lux etc.
Rezultatele măsurărilor privind dimensiunile clădirilor în baza caracteristicilor vor fi introduse în Anexa 2,
tabelul ce conține suprafața elementelor anvelopei, planul general al laturilor anvelopei va fi furnizat mai
jos de tabelul din Anexa 2, parte componentă a Raportului de Audit Energetic.
USAID.GOV USAID REPORT GHID PRIVIND ELABORAREA AUDITULUI ENERGETIC | 26
Tabelul 4 Suprafața pereților
Partea clădirii Element
Pereți
Dimensiuni Suprafață
Lungime, m
Înălțimea
peretelui în
contact cu mediul
exterior, m
Înălțimea
peretelui în
contact cu solul,
m
Suprafața brută a
peretelui în
contact cu mediul
exterior, m2
Suprafața
peretelui în
contact cu solul,
m2
Suprafața netă a
peretelui în
contact cu mediul
exterior, m2
P1
Perete 1
Perete 2
Soclu
P2
Perete 1
Perete 2
Soclu
P3
Perete 1
Perete 2
Soclu
Total:
Perete 1
Perete 2
Soclu
27 | USAID REPORT: GHID PRIVIND ELABORAREA AUDITULUI ENERGETIC USAID.GOV
Tabelul 5 Suprafața ferestrelor
Partea
clădirii Element
Ferestre
Dimensiuni Tip Suprafață
Perimetrul
glafurilor
ferestrelor,
m
Lungime, m Înălțime, m
Fereastră
1,
unități
Fereastră
2,
unități
Fereastră
3,
unități
Fereastră
1, m2
Fereastră
2, m2
Fereastră
3, m2
P1
Perete 1
Perete 2
Soclu
P2
Perete 1
Perete 2
Soclu
P3
Perete 1
Perete 2
Soclu
Total:
Perete 1 Suprafața totală în dependență de
tip, m2
Perete 2 Suprafața totală, m2
Soclu Perimetrul total a glafurilor, m
USAID.GOV USAID REPORT GHID PRIVIND ELABORAREA AUDITULUI ENERGETIC | 28
Tabelul 6 Suprafața ușilor
Partea
clădirii Element
Uși
Dimensiuni Tip Suprafață
Perimetrul
glafurilor ușilor,
m Lățime, m Înălțime, m Ușa 1,
unități
Ușa 2,
unități
Ușa 3,
unități
Ușa 1,
m2
Ușa 2,
m2
Ușa 3,
m2
P1
Perete 1
Perete 2
Soclu
P2
Perete 1
Perete 2
Soclu
P3
Perete 1
Perete 2
Soclu
Total:
Perete 1
Perete 2
Soclu
Pag. 33–36
2
Soclu
P2
Perete 1
Perete 2
Soclu
P3
Perete 1
Perete 2
Soclu
Total:
Perete 1
Perete 2
Soclu
29 | USAID REPORT: GHID PRIVIND ELABORAREA AUDITULUI ENERGETIC USAID.GOV
Figura 1 Planul general al laturilor anvelopei
USAID.GOV USAID REPORT GHID PRIVIND ELABORAREA AUDITULUI ENERGETIC | 30
3.2.4 ANVELOPA CLĂDIRII
În cadrul procedurii de efectuare a inspecțiilor asupra anvelopei clădirii, auditorul energetic va ține cont de următoarele:
✓ Datele despre anvelopă și calculul pierderilor de căldură a clădirii sunt determinate în conformitate cu cerințele regulamentului tehnic NCM
M.01.02:2016, СНиП 2.04.05–91, SM EN ISO 52016-1:2018, SM CEN ISO/TR 52016-2:2017 Partea 2: Explicarea și justificarea ISO 52016-1
și ISO 52017-1;
✓ Valorile coeficienților globali de transfer termic pentru partea opac ă și cea vitrat ă a anvelopei clădirii sunt calculate în conformitate cu
metodologiile prevăzute în regulamentul tehnic al clădirii CP E.04.05–2006;
✓ Defectele în partițiile externe ale clădirii, identificate pe parcursul inspecției, sunt prezentate în cadrul Raportului de audit energetic;
✓ Va fi completat tabelul ce se referă la calculul pierderilor de căldură până la renovare (din Anexa 2). În acest capitol vor fi descrise rezultatele
tabelului de calcul a pierderilor de căldură. O figură sau diagramă poate fi adăugată pentru vizualizare.
Tabelul 7 Pierderile de căldură
Element Perioadă În contact cu Tipul de
perete
Suprafață Valoarea U Δt Ore pe an Q
m² W/m²K °C ore/an kWh/an
Pereți
În timpul orelor
de operare
În afara orelor
de operare
Total pierderi de căldură prin pereți
Acoperiș
În timpul orelor
de operare
31 | USAID REPORT: GHID PRIVIND ELABORAREA AUDITULUI ENERGETIC USAID.GOV
În afara orelor
de operare
Total pierderi de căldură prin acoperiș
Podea
În timpul orelor
de operare
În afara orelor
de operare
Total pierderi de căldură prin podea
Ferestre şi uşi În timpul orelor
de operare
În afara orelor
de operare
Total pierderi de căldură prin ferestre şi uşi
Total pierderi de căldură prin anvelopa clădirii
3.2.4.1 PEREȚI
Descrierea pereților însoțită de o fotografie ce caracterizează fiecare tip de perete. Este binevenit de ata șat poze de ansamblu dar și poze care arat ă
zonele problematice ale pereților, cum ar fi:
• Desprinderea tencuielii;
• Crăpături în finisaj și/sau în structura peretelui;
• Zone cu mucegai, și explicația de la ce provine acesta (acoperiș spart, conducte pluviale astupate, etc.);
Pag. 36–38
ar fi: • Desprinderea tencuielii; • Crăpături în finisaj și/sau în structura peretelui; • Zone cu mucegai, și explicația de la ce provine acesta (acoperiș spart, conducte pluviale astupate, etc.); USAID.GOV USAID REPORT GHID PRIVIND ELABORAREA AUDITULUI ENERGETIC | 32 • Alte deficiențe la discreția auditorului; • Calculul valorii U pentru fiecare tip de perete, într-un mod transparent cu descrierea straturilor, grosimii și conductivității termice, cu specificarea mediului de contact – în contact cu spațiul neîncălzit sau mediul ambiant. Tabelul 8 Coeficienți de transfer termic Straturi Grosimea Conductivitatea termică Rezistența termică m W/mK m²K/W 1 Tencuială interioară 2 Piatră de calcar 3 Tencuială exterioară Total Rezistența termică a suprafeței din interior Rint m²K/W Rezistența termică a suprafeței din exterior Rext m²K/W Coeficientul de transfer termic (valoarea U) W/m²K Pentru a calcula necesită țile de răcire, aporturile de c ăldură prin transmisie nu vor fi luate în considerare în formularul respectiv, acestea fiind relativ mici, dar pot fi aplicate în baza motivațiilor auditorilor energetici. 33 | USAID REPORT: GHID PRIVIND ELABORAREA AUDITULUI ENERGETIC USAID.GOV 3.2.4.2 ACOPERIȘ Descrierea acoperișului cu cel puțin o fotografie ce caracterizează fiecare tip de acoperiș. În cazul unei mansarde care nu este utilizată vor fi specificate toate straturile care separă spațiul încălzit de cel neîncălzit (ventilat sau închis). Adi țional va fi descrisă structura șarpantă, dacă acoperișul constituie o structură din lemn sau beton, și starea actuală a acestuia. Se va efectua c alculul valorii U pentru fiecare tip de acoperi ș, într-un mod transparent cu descrierea structurii, grosimii și conductivității termice, cu specificarea mediului de contact – în contact cu spa țiul neîncălzit, (ventilat sau închis), sau mediul înconjurător. Tabelul 9 Coeficientul de transfer termic al acoperișului Straturi Grosime Conductivitatea termică Rezistența termică m W/mK m²K/W 1 Tencuială interioară 2 Beton armat 3 Argilă expandată 4 Mortar ciment/nisip 5 Bitumo-polimerice Total Rezistența termică a suprafeței din interior Rint m²K/W Rezistența termică a suprafeței din exterior Rext m²K/W Coeficientul de transfer termic (valoarea U) W/m²K
Pag. 38–40
5 Bitumo-polimerice
Total
Rezistența termică a suprafeței din interior Rint m²K/W
Rezistența termică a suprafeței din exterior Rext m²K/W
Coeficientul de transfer termic (valoarea U) W/m²K
USAID.GOV USAID REPORT GHID PRIVIND ELABORAREA AUDITULUI ENERGETIC | 34
3.2.4.3 PARDOSEALĂ
Auditorul va face o descriere pardoselii, atașând cel puțin o fotografie ce caracterizează fiecare tip de pardoseală. În cazul unui subsol care nu este utilizat,
vor fi specificate toate straturile care separă spațiul încălzit de cel neîncălzit (ventilat sau închis). Calculul valorii U pentru fiecare tip de pardoseală, se va
efectua într-un mod transparent cu descrierea structurii, grosimii și conductivității termice, cu specificarea mediului de contact – în contact cu spațiul
neîncălzit, (ventilat sau închis), sau mediul înconjurător. Rezultatele vor fi introduse în anexa 2 a raportului de audit energetic.
Tabelul 10 Coeficientul de transfer termic al pardoselii
Straturi
Grosime Conductivitatea termică Rezistența termică
m W/mK m²K/W
1 Linoleum
2 Mortar ciment/nisip
3 Beton cu argilă expandată
4 Beton armat
Total
Rezistența termică a suprafeței din interior Rint m²K/W
Rezistența termică a suprafeței din exterior Rext m²K/W
Coeficientul de transfer termic (valoarea U) W/m²K
35 | USAID REPORT: GHID PRIVIND ELABORAREA AUDITULUI ENERGETIC USAID.GOV
3.2.4.4 FERESTRE ȘI UȘI
Auditorul va descrie fiecare tip de ferestre și uși cu cel puțin o fotografie pentru fiecare din tipurile identificate, tabelul cu descrierea și codificarea, rama,
sticla și valoarea U pentru fiecare tip de fereastră și ușă. Informația va fi prezentata in Anexa 2 a raportului de audit energetic.
Tabelul 11 Coeficientul de transfer termic al ușilor și ferestrelor
Element Descrierea ferestrelor și ușilor până la renovare Tip Valoarea U
W/m²K
Fereastră
Ușă
În cazul unei încăperi cu aer condi ționat, aporturile de căldură cauzate de radiația solară vor fi calculate pentru perioada cald ă, completând tabelul din
Anexa 2 a raportului de audit energetic. Aporturile de căldură prin transmisie nu vor fi luate în considerare în formularul respectiv, acestea fiind relativ
mici, dar pot fi aplicate de auditorii energetici.
Tabelul 12 Aporturile de căldură anuale
Denumirea
încăperii Element Tip Orientare
Suprafața
geamului,
m²
Factorul de
reducere,
valoarea g
Factor de
reducere
prin
umbrire
Radiația solară
Q,
kWh/an
kWh/m²
V* VI VII VIII IX*
Până la renovare
Total aporturi de căldură anuale de la soare până la renovare
Pag. 40–42
umbrire
Radiația solară
Q,
kWh/an
kWh/m²
V* VI VII VIII IX*
Până la renovare
Total aporturi de căldură anuale de la soare până la renovare
USAID.GOV USAID REPORT GHID PRIVIND ELABORAREA AUDITULUI ENERGETIC | 36
3.2.5 INSTALAȚII ȘI ECHIPAMENT
3.2.5.1 ÎNCĂLZIRE
În cadrul procedurii de efectuare a inspecțiilor asupra sistemului de încălzire al clădirii, auditorul energetic va ține cont ca în Raportul de audit energetic
să fie prezentate, cel puțin, următoarele informații:
1. Tipul sistemului de încălzire al clădirii, echipamentul existent, dispozitivele de reglare și contorizare existente , starea tehnică a
acestora, gradul de izolare a conductelor de încălzire confirmat prin prezentarea fotografiilor;
2. Defectele înregistrate în sistemul de încălzire al clădirii;
3. Indicatorii de eficien ță a cazanului vor fi prezenta ți în conformitate cu cerin țele standardului SM EN 15378 -1:2017 „Performanța
energetică a clădirilor. Sisteme de încălzire şi de alimentare cu apă caldă în clădiri. Partea 1: Inspecția cazanelor, sistemelor de încălzire
şi de alimentare cu apă caldă, modulele M3-11, M8-11.
Tabelul despre eficiența sistemului de distribu ție a agentului termic pentru încălzire până la renovare va fi completat în Anexa 2 a raportului de audit
energetic.
Tabelul 13 Eficiența sistemului de distribuție a agentului termic
Descrierea sursei
Până la renovare (standardizat)
Necesități
energetice utile,
kWh/an
Necesități
acoperite,
%
Pierderi prin
distribuție,
kWh/an
Eficiența de
generare**
Consumul de
energie final,
kWh/an
Consumul de
energie final
specific,
kWh/m²·an
Încălzire
Total
3.2.5.2 APA CALDĂ MENAJERĂ
În cadrul procedurii de efectuare a inspecțiilor asupra sistemului de aprovizionare cu ACM a clădirii, auditorul energetic va ține cont ca în Raportul de
audit energetic să fie prezentate, cel puțin, următoarele informații:
37 | USAID REPORT: GHID PRIVIND ELABORAREA AUDITULUI ENERGETIC USAID.GOV
1. Tipul sistemului de preparare a ACM, volumul ACM produs , echipamentul de preparare a ACM, dispozitivele de reglare și contorizare
existente, starea tehnică a acestora și gradul de izolare al conductelor confirmat prin prezentarea fotografiilor;
2. Defectele înregistrate în sistemul de aprovizionare cu ACM.
Calculul consumului de apă caldă menajeră din toate sursele existente va fi furnizat în tabelul din Anexa 2 a raportului de audit energetic.
Tabelul 14 Consumul de apă caldă menajeră
Descrierea sursei
Până la renovare (standardizat)
Necesități
energetice
utile,
kWh/an
Necesități
acoperite,
%
Pierderi prin
distribuție,
kWh/an
Eficiența de
generare**
Consumul de
energie final,
kWh/an
Consumul de
energie final
specific,
kWh/m²·an
ACM
Tot
Pag. 42–44
ți
acoperite,
%
Pierderi prin
distribuție,
kWh/an
Eficiența de
generare**
Consumul de
energie final,
kWh/an
Consumul de
energie final
specific,
kWh/m²·an
ACM
Total
3.2.5.3 VENTILAȚIE ȘI AER CONDIȚIONAT
În cadrul procedurii de efectuare a inspecțiilor sistemelor de ventilare ale clădirii, auditorul energetic va ține cont ca în Raportul de audit energetic să fie
prezentate, cel puțin, următoarele informații:
1. Tipul sistemului de ventilare, temperatura aerului refulat din exterior, starea sistemului de ventila ție ce a fost evaluat ă în diferite spa ții,
cantitatea de aer refulată și aspirată, timpul de operare a sistemelor de ventilare;
2. Defectele în sistemul de ventilare al clădirii.
Tabelele cu necesarul de energie termică pentru ventilație naturală sau mecanică vor fi completate în Anexa 2 a raportului de audit energetic.
USAID.GOV USAID REPORT GHID PRIVIND ELABORAREA AUDITULUI ENERGETIC | 38
Tabelul 15 Pierderi de căldură prin ventilație naturală
Perioadă Denumirea
încăperii
Volumul
încălzit net Rata de
schimb de
aer
L
cxƔ Coeficient de
conversie
Δt Ore în
timpul
sezonului de
încălzire,
ore/an
Q
m³ m³/h °C kWh/an
Până la renovare
În timpul
orelor de
operare
Blocul A
Blocul B
În afara orelor
de operare
Blocul A
Blocul B
Total pierderi de căldură prin ventilația naturală şi infiltrare până la renovare
Tabelul 16 Pierderi de căldură prin ventilație mecanică
Denumirea
camerei
Descrierea
unității
Nr. de
persoane
Air proaspăt pe
persoană
VALIMENTARE
ŞI/SAU
EŞAPAMENT *
cxƔ
Coeficient
de
conversie
Δt
Ore de
operare în
timpul
sezonului
de
încălzire,
ore/an
Eficiența
recuperării
de căldură
Q
m³/oră/persoană m³/ora °C % kWh/an
Până la renovare
Total pierderi de căldură prin ventilația mecanică până la renovare
39 | USAID REPORT: GHID PRIVIND ELABORAREA AUDITULUI ENERGETIC USAID.GOV
Tabelul 17 Aporturi de căldură prin ventilație mecanică
Denumirea
spațiului
Descrierea
unității
Nr. de
persoane
Aer proaspăt pe
persoană
VREFULARE
ŞI/SAU
ASPIRAȚIE
ρ Coeficient
de
conversie
ΔI
Ore de
operare
în timpul
sezonului
de răcire,
ore/an
Eficiența
schimbătorului
de căldură
Q
m³/h pe persoană m³/h kg/m³ kJ/kg % kWh/an
Până la renovare
Total aporturi de căldură prin ventilația mecanică până la renovare
În cadrul procedurii de efectuare a inspecțiilor asupra sistemului de răcire (aer condiționat) al clădirii, auditorul energetic va ține cont ca în Raportul de
audit energetic să fie prezentate, cel puțin, următoarele informații:
1. Tipul sistemului de răcire, echipamentul folosit, randamentul acestuia, timpul de operare a sistemului de răcire;
2. Defectele în sistemul
Pag. 44–45
să fie prezentate, cel puțin, următoarele informații: 1. Tipul sistemului de răcire, echipamentul folosit, randamentul acestuia, timpul de operare a sistemului de răcire; 2. Defectele în sistemul de răcire; 3. Indicatorii randamentului sistemului de răcire sunt evaluați în conformitate cu cerințele regulamentului de inspecție al randamentului SM EN 16798-17:2017. Tabelul 18 Parametrii sistemului de răcire Descrierea sursei Până la renovare (standardizat) Necesități energetice utile, kWh/an Necesități acoperite, % Pierderi prin distribuție, kWh/an Eficiența de generare** Consumul de energie final, kWh/an Consumul de energie final specific, kWh/m²·an Răcire Total USAID.GOV USAID REPORT GHID PRIVIND ELABORAREA AUDITULUI ENERGETIC | 40 3.2.5.4 ILUMINAT Vor fi enumerate toate tipurile de surse de iluminare, cu fotografii și descrieri, rezultatele măsurărilor pentru încăperi în funcție de destinația acestora și nivelul de iluminat normat al acestora. Tabelul cu sursele de iluminat existente, nivelul de iluminat normat, orele de funcționare medie pe an și calculele va fi completat în Anexa 2 a raportului de audit energetic. Tabelul 19 Surse de iluminat existente # Descri erea încăpe rii Dimensiuni Suprafață, m² Nivelul de ilumin at necesa r, lux Număr ul de corpuri de ilumina t Număr ul de lămpi Puter ea unei lămpi, W Putere a instalat ă, kW Coeficien tul de pierdere Putere a instalat ă inclusiv pierder i, kW Ore de operar e pe an, h/an Putere a instalat ă pe metru pătrat, W/m² Consum ul anual, kWh/an Lungime, m Lățime, m 1 2 3 4 ... Consumul anual total de energie pentru iluminat după renovare 3.2.5.5 ALT ECHIPAMENT În cadrul procedurii de efectuare a inspec țiilor asupra sistemului de alimentare cu energie electric ă, auditorul energetic va ține cont ca în Raportul de audit energetic să fie prezentate, cel puțin, următoarele informații: 1. Zonele în care are loc consumul energiei electrice, evaluarea fiabilită ții de aprovizionare cu energie electric ă, grupurile principa le de consumatori de energie electrică, dispozitivele de reglare și de măsurare a consumului de energie electrică trebuie să fie determinate; 2. Consumul ineficient de energie electrică. De obicei, în acest capitol, sunt prezentate diferite aparate electrice, precum fierbătorul electric, fierul de călcat, mașina de spălat etc. Vor fi enumerate toate tipurile de echipament ce consum ă energie electrică, cu fotografii și descrieri, capacitatea lor cu durata medie de func ționare timp de an cu rezultatele calculelor din tabelul specific. Tabelul cu echipamentul existent și calculele pentru energia electrică consumată va fi completat în Anexa 2 a raportului de audit energetic.
Pag. 45–47
imp de an cu rezultatele calculelor din tabelul specific. Tabelul cu echipamentul existent și calculele pentru energia electrică consumată va fi completat în Anexa 2 a raportului de audit energetic. 41 | USAID REPORT: GHID PRIVIND ELABORAREA AUDITULUI ENERGETIC USAID.GOV Tabelul 20 Echipament existent Nr. Dispozitive electrice (sau grup de dispozitive) Putere, kW Ore de operare, h Coeficientul de utilizare Consumul anual, kWh/an În timpul sezonului de încălzire În timpul sezonului de răcire În timpul sezonului de încălzire În timpul sezonului de răcire 1 2 3 4 ... Consumul anual total de energia electrică utilizată de echipament după renovare Adițional va fi completat tabelul din Anexa 2 ce se referă la aporturile de căldură în perioada sezonului de răcire ce au fost cauzate de echipamentul amplasat într-o încăpere cu aer condiționat. Tabelul 21 Aporturi de căldură în perioada sezonului de răcire Nr. Dispozitive electrice (sau grup de dispozitive)* Putere, kW Ore de operare în timpul sezonului de răcire, h Coeficientul de utilizare În timpul sezonului de răcire Aporturi anuale de căldură, kWh/an 1 2 3 4 ... Aporturi anual totale de căldură de la echipament USAID.GOV USAID REPORT GHID PRIVIND ELABORAREA AUDITULUI ENERGETIC | 42 3.2.6 CONSUMUL DE ENERGIE 3.2.6.1 ENERGIA TERMICĂ Auditorul va prezenta un grafic al consumului de energie termică pentru ultimii ani (preferabil ultimii 3 ani). În cazul unor fluctuații dubioase de consum de energie între luni, acestea, preferabil, vor fi explicate. Raportul de audit va con ține o fotografie a contorului termic și descrierea acestuia, sau va fi explicat modul de facturare a energiei termice. Un tabel al consumului lunar de energie termică, preferabil pentru ultimii 3 ani, ce va con ține media (consum de referință), va fi completat în Anexa 2 a raportului de audit energetic. Consumul anului de referință utilizat ulterior în calcul reprezintă media consumului lunar de energie înmulțit la ultimul tarif în baza facturii. Tabelul 22 Consumul de energie termică în anul de referință Energie Termică Anul 2018 Anul 2019 Anul 2020 Media pentru ultimii 3 ani (consum de referință) # Perioada Consum Cheltui eli Tarif, Lei/Gcal Consum Cheltuieli Tarif, Lei/Gcal Consum Cheltuieli Tarif, Lei/Gcal Consum Cheltuieli Tarif, Lei/kWh Gcal lei Gcal lei Gcal lei kWh lei 1 Ian 2 Feb 3 Martie 4 Aprilie 5 Mai 6 Iunie 7 Iulie 8 Aug 9 Sept 10 Oct 11 Noi 12 Dec TOTAL
Pag. 47–49
4 Aprilie 5 Mai 6 Iunie 7 Iulie 8 Aug 9 Sept 10 Oct 11 Noi 12 Dec TOTAL 43 | USAID REPORT: GHID PRIVIND ELABORAREA AUDITULUI ENERGETIC USAID.GOV 3.2.6.2 ENERGIA ELECTRICĂ Va fi prezentat un grafic al consumului de energie electrică pentru ultimii ani (preferabil 3). În cazul unor fluctuații dubioase de consum de energie între luni, acestea, preferabil, vor fi explicate. Va fi prezentată o fotografie a contorului electric și descrierea acestuia. Un tabel al consumului lunar de energie electrică, preferabil pentru ultimii 3 ani, ce va conține media (consum de referință), va fi completat în Anexa 2 a raportului de audit energetic. Consumul anului de referință utilizat ulterior în calcul reprezintă media consumului lunar de energie înmulțit la ultimul tarif în baza facturii. Tabelul 23 Consumul de energie electrică în anul de referință Energie Electrică Anul 2018 Anul 2019 Anul 2020 Media pentru ultimii 3 ani (valoarea de referință) # Perioada Consum Cheltuieli Tarif, Lei/kWh Consum Chelt Tarif, Lei/kWh Consum Cheltuieli Tarif, Lei/kWh Consum Cheltuieli Tarif, Lei/kWh kWh lei kWh lei kWh lei kWh lei 1 Ian 2 Feb 3 Martie 4 Aprilie 5 Mai 6 Iunie 7 Iulie 8 Aug 9 Sept 10 Oct 11 Noi 12 Dec TOTAL USAID.GOV USAID REPORT GHID PRIVIND ELABORAREA AUDITULUI ENERGETIC | 44 3.2.6.3 CONSUMUL DE APĂ CALDĂ MENAJERĂ În cazul în care apa caldă menajeră este măsurată va fi prezentat un grafic al consumului de apa caldă menajeră pentru ultimi i ani (preferabil 3). În cazul unor fluctuații dubioase de consum de apa cald ă menajeră între luni, acestea, preferabil, vor fi explicate. Va fi prezentată o fotografie a contorului de evidență a consumului și descrierea acestuia. Un tabel al consumului lunar de ap ă caldă menajeră, preferabil pentru ultimii 3 ani, ce va con ține media (consum de referință), va fi completat în Anexa 2 a raportului de audit energetic. Consumul anului de referință utilizat ulterior în calcul reprezintă media consumului lunar de energie înmulțit la ultimul tarif în baza facturii. Tabelul 24 Consumul de apă caldă menajeră în anul de referință ACM Anul 2018 Anul 2019 Anul 2020 Media pentru ultimii 3 ani (valoarea de referință) # Perioada Consum Cheltuieli Tarif, Lei/m³ Consum Cheltuieli Tarif, Lei/m³ Consum Cheltuieli Tarif, Lei/m³ Consum Cheltuieli Tarif, Lei/m³ m³ lei m³ lei m³ lei m³ lei 1 Ian 2 Feb 3 Martie 4 Aprilie 5 Mai 6 Iunie 7 Iulie 8 Aug 9 Sept 10 Oct
Pag. 49–51
an 2 Feb 3 Martie 4 Aprilie 5 Mai 6 Iunie 7 Iulie 8 Aug 9 Sept 10 Oct 11 Noi 12 Dec TOTAL 45 | USAID REPORT: GHID PRIVIND ELABORAREA AUDITULUI ENERGETIC USAID.GOV 3.2.7 REPARTIZAREA CONSUMULUI DE ENERGIE – BILANȚ ENERGETIC 3.2.7.1 ENERGIE TERMICĂ În baza rezultatelor calculelor din Capitolul 1, va fi completat tabelul eficien ței totale de generare şi distribuție, precum şi va fi completat tabelul (din Anexa 2 a raportului de audit energetic) repartizării consumului de referință a bilanțului energetic înainte de renovare, în baza condițiilor standardizate și pentru a vedea câtă energie termică este cheltuită pentru diferite scopuri în % (de ex. încălzire, ventilație, prepararea apei calde menajere etc.). Ulterior, acest procentaj pentru diferite scopuri din cadrul consumul teoretic sta ndardizat de energie înainte de renovare se va aplica consumului mediu (de referință) de energie termică (facturi) calculat în Capitolul 2.1, iar acesta va constitui consum de referin ță pentru energia termică. În cazul în care apa caldă menajeră este măsurată în mod separat, în calcul va fi inclus consumul mediu (consum de referință) din facturi. Tabelul 25 Eficiența totală de generare şi distribuție a energiei termice Tipul de energie Necesități Până la renovare Necesitățile energetice teoretice în baza condițiilor standardizate, kWh/an Rata Consumul de energie actual (consum de referință), kWh/an Energia termică Pereți Acoperiș Podea Ferestre şi uşi Ventilație ACM Distribuție Generare Aporturi Total În prezentul capitol vor fi prezentate diagramele cu distribuția consumului de energie pentru diferite scopuri cu descriere ulterioară. USAID.GOV USAID REPORT GHID PRIVIND ELABORAREA AUDITULUI ENERGETIC | 46 3.2.7.2 ENERGIE ELECTRICĂ În baza rezultatelor calculelor din Capitolul 1, va fi completat tabelul eficien ței totale de generare şi distribuție, precum şi va fi completat tabelul (din Anexa 2 a raportului de audit energetic) repartizării consumului de referință a bilanțului energetic înainte de renovare, în baza condițiilor standardizate, pentru a vedea câtă energie electrică este cheltuită pentru diferite scopuri în % (de ex. iluminare, aer condiționat, ventilatoare, încălzire sau pre-încălzire, pompe, diferite aparate electrice etc.). Ulterior, acest procentaj se va aplica consumului mediu (de referin ță) de energie electric ă (facturi) calculat în Capitolul 2.2, iar acesta va constitui consum de referință pentru energia electrică. Tabelul 26 Eficiența totală de generare şi distribuție a energiei electrice Tipul de energie Necesități Până la renovare Necesitățile energetice teoretice în baza condiți
Pag. 51–52
entru energia electrică. Tabelul 26 Eficiența totală de generare şi distribuție a energiei electrice Tipul de energie Necesități Până la renovare Necesitățile energetice teoretice în baza condițiilor standardizate, kWh/an Rata Consumul de energie actual (consum de referință), kWh/an Energia electrică Iluminat Echipament Răcire Apa caldă menajeră Încălzire Total În prezentul capitol vor fi prezentate diagramele cu distribuția consumului de energie pentru diferite scopuri, cu descriere ulterioară. 47 | USAID REPORT: GHID PRIVIND ELABORAREA AUDITULUI ENERGETIC USAID.GOV 3.2.8 MĂSURI DE REABILITARE În conformitate cu rezultatele inspec ției la fa ța locului, m ăsurărilor parametrilor energetici, costurile înregistrate și analiza tehnic ă a acestora, auditorul energetic va elabora m ăsuri tehnice și/sau organizaționale care, în rezultatul imple mentării acestora, vor contribui la economisirea resurselor. Trebuie identificate și propuse măsurile care permit obținerea celui mai mare raport cost -beneficiu prin maximizarea eficienței energetice (energie economisit ă, kWh) pe unitate monetar ă investită (investiție, MDL). Determinarea măsurilor potențiale de economisire a resurselor energetice trebuie să fie bazată pe calcule tehnico-economice bine argumentate. Economiile sunt exprimate ca efect al măsurilor aplicate asupra consumului de bază. Consumul de bază trebuie să reprezinte situa ția real ă a consumului de energie, determinată ca: 1. Valorile medii din setul de date care exclud cazuri necorespunzătoare (consum neregulat, anul înainte de renovarea par țială, schimbarea destina ției clădirii sau alte aspecte); 2. An unic care reprezintă consumul tipic (pentru cazurile în care expresia medie poate fi inadecvată); 3. Date normalizate bazate pe condi țiile meteorologice reale și corectarea temperaturilor interioare (în cazurile în care temperaturile interne nu ating un nivel acceptabil pentru a asigura confortul termic interior). Rezultatele calculelor cu privire la potențialele economii de energie sau de apă trebuie să fie exprimate în unități de consum al energiei sau apei reci pe parcursul per ioadei relevante (MWh/an, kWh/an, m3/an, etc.) și drept procentaj (%) din totalul consumului de energie și apă rece în clădire. Auditorul energetic trebuie să recalculeze ponderea economiilor energiei termice pentru încălzirea clădirilor pentru sezonul standard de încălzire. Calculul economiilor de energie termică trebuie să fie efectuate în conformitate cu cerințele standardelor SM EN ISO 52016-1:2018 și SM CEN ISO/TR 52016-2:2017. Calculele economiilor de energie termică pot fi efectuate și prin alte m etode, prezentând o justificare pentru calcularea acestora în anexa la Raportul de audit energetic. Calcularea poten țialelor economii de energie trebuie să fie bazată pe prețurile și tarifele curente pentru energie. Cal
Pag. 52–54
ificare
pentru calcularea acestora în anexa la Raportul de audit energetic. Calcularea poten țialelor economii de
energie trebuie să fie bazată pe prețurile și tarifele curente pentru energie.
Calcularea investițiilor în măsurile de economisire a energiei și apei trebuie să fie bazată pe:
a. Prețurile anunțate în Catalogul de prețuri medii pentru materiale de construcții aferente
perioadei de efectuare a auditului energetic;
b. Propunerile comerciale prezentate de către poten țialele entități juridice responsabile de
implementarea măsurilor identificate.
Economiile de energie sunt exprimate prin indicatorii specifici, care pot fi monitorizați după implementarea
măsurilor propuse.
USAID.GOV USAID REPORT GHID PRIVIND ELABORAREA AUDITULUI ENERGETIC | 48
3.2.8.1 ANVELOPA CLĂDIRII
Auditorul va completa tabelul din Anexa 2 a raportului de audit energetic ce se referă la calculul pierderilor
de căldură după renovare. În acest capitol vor fi des crise rezultatele calcul elor aferente pierderilor de
căldură. O figură sau diagramă poate fi adăugată pentru vizualizarea rezultatelor.
Tabelul 27 Pierderile de căldură după renovare
Element Perioadă În contact cu
Tipul
de
perete
Suprafață Valoarea U Δt Ore pe
an Q
m² W/m²K °C ore/an kWh/an
Pereți
În timpul
orelor de
operare
În afara orelor
de operare
Total pierderi de căldură prin pereți
Acoperiș
În timpul
orelor de
operare
În afara orelor
de operare
Total pierderi de căldură prin acoperiș
Podea
În timpul
orelor de
operare
În afara orelor
de operare
Total pierderi de căldură prin podea
Ferestre şi uşi
În timpul
orelor de
operare
În afara orelor
de operare
Total pierderi de căldură prin ferestre şi uşi
Total pierderi de căldură prin anvelopa clădirii
49 | USAID REPORT: GHID PRIVIND ELABORAREA AUDITULUI ENERGETIC USAID.GOV
3.2.8.2 PEREȚI
Auditorul va include în raport costul mediu pentru metru pătrat, va explica ce include costul, va fi descris
procesul de reabilitare a eficienței energetice și caracteristicile tehnice ale materialelor folosite, durata de
viață a măsurii. Referințe la tabelul din Anexa 2 a raportului de audit energetic și standardele aplicate, după
caz.
Calculul valorii U pentru fiecare tip de perete va f i introdus în Anexa 2 a raportului de audit energetic ,
într-un mod transparent, cu descrierea grosimii și conductivit ății termice, cu specificarea mediului de
contact – în contact cu spațiul neîncălzit, sau cu mediul înconjurător.
Tabelul 28 Coeficientul de transfer termic pentru fiecare tip de perete
Straturi
Grosimea Conductivitatea termică Rezistența
termică
m W/mK m²K/W
1 Tenc
Pag. 54–55
l neîncălzit, sau cu mediul înconjurător. Tabelul 28 Coeficientul de transfer termic pentru fiecare tip de perete Straturi Grosimea Conductivitatea termică Rezistența termică m W/mK m²K/W 1 Tencuială interioară 2 Piatră de calcar 3 Mortar ciment/nisip 4 Polistiren expandat EPS 5 Mortar ciment/nisip Total Rezistența termică a suprafeței din interior Rint m²K/W Rezistența termică a suprafeței din exterior Rext m²K/W Coeficientul de transfer termic (valoarea U) W/m²K 3.2.8.3 ACOPERIȘ Auditorul va include în raport costul mediu pentru metru pătrat, va explica ce include costul, va fi descris procesul de reabilitare a eficienței energetice și caracteristicile tehnice ale materialelor folosite, durata de viață a măsurii. Calculul pierderilor de căldură se efectuează prin elementul care separă spațiul încălzit de cel neîncălzit sau mediu exterior. Tabelul de calcul al valorii U pentru fiecare tip de acoperiș va fi completat în Anexa 2 a raportului de audit energetic, într-un mod transparent, cu descrierea grosimii și conductivității termice, cu specificarea mediului de contact – în contact cu spațiul neîncălzit (ventilat sau închis), sau cu mediul înconjurător. Tabelul 29 Coeficientul de transfer termic pentru fiecare tip de acoperiș Straturi Grosime Conductivitatea termică Rezistența termică m W/mK m²K/W 1 Tencuială interioară 2 Beton armat USAID.GOV USAID REPORT GHID PRIVIND ELABORAREA AUDITULUI ENERGETIC | 50 3 Vată minerală MW 4 Mortar ciment/nisip 5 Bitumo - polimerice Total Rezistența termică a suprafeței din interior Rint m²K/W Rezistența termică a suprafeței din exterior Rext m²K/W Coeficientul transferului termic (valoarea U) W/m²K 3.2.8.4 PARDOSEALĂ Auditorul va include în raport costul mediu pentru metru pătrat, va explica ce include costul, va fi descris procesul de reabilitare a eficienței energetice și caracteristicile tehnice ale materialelor folosite, durata de viață a măsurii. Calculul pierderilor de căldură se efectuează prin elementul care separă spațiul încălzit de cel neîncălzit sau mediu exterior. Tabelul de calcul al valorii U pentru fiecare tip de pardoseală va fi completat în Anexa 2 a raportului de audit energetic, într-un mod transparent, cu descrierea grosimii și conductivității termice, cu specificarea mediului de contact – în contact cu spațiul neîncălzit (ventilat sau închis), sau cu mediul înconjurător. Tabelul 30 Coeficientul de transfer termic pentru fiecare tip de pardoseală Straturi Grosime, m Conductivitatea termică, W/mK Rezistența termică, m²K/W 1 Linoleum 2 Mortar ciment/nisip 3 Beton cu argilă expandată 4 Beton armat 5 Polistiren extrudat XPS Total Rezistența termică a suprafeței din interior Rint m²K/W Rezistența termică a suprafeței din exterior Rext m²K/W Coeficientul transferului termic (valoarea U) W/m²K 3.2.8.5 FERESTRE
Pag. 55–56
Total
Rezistența termică a suprafeței din interior Rint m²K/W
Rezistența termică a suprafeței din exterior Rext m²K/W
Coeficientul transferului termic (valoarea U) W/m²K
3.2.8.5 FERESTRE ŞI UŞI
Auditorul va include în raport costul mediu pentru metru pătrat, va explica ce include costul, va fi descris
procesul de reabilitare a eficienței energetice și caracteristicile tehnice ale materialelor folosite, durata de
viață a măsurii. Prezentarea fiecărui tip de fereastră şi ușă după renovare cu descrierea și codificarea sa,
rama, sticla și valoare U va fi furnizată în tabelul din Anexa 2 a raportului de audit energetic.
51 | USAID REPORT: GHID PRIVIND ELABORAREA AUDITULUI ENERGETIC USAID.GOV
Tabelul 31 Tipul ușilor și ferestrelor instalate în procesul renovării
Element Descrierea ferestrelor și ușilor după renovare Tip
Valoarea
U,
W/m²K
Fereastră
Ușă
În cazul unei încăperi cu aer condi ționat, aporturile de căldură cauzate de radiația solară vor fi calculate
pentru perioada cald ă, urm ând s ă fie completat tabelul din Anexa 2 a raportului de audit energetic .
Aporturile de căldură prin transmisie nu vor fi luate în considerare în formularul respectiv, acestea fiind
relativ mici, dar pot fi aplicate de auditorii energetici la necesitate.
Tabelul 32 Aporturile de căldură prin transmisie
Denumir
ea
încăperii
Eleme
nt
Ti
p
Orienta
re
Suprafa
ța
geamul
ui, m²
Factoru
l de
reducer
e,
valoare
a g
Factor
de
reduce
re prin
umbrir
e
Radiația solară
Q,
kWh/a
n
kWh/m²
V
*
V
I
VI
I
VII
I
IX
*
După renovare
Total aporturi solare anuale după renovare
3.2.8.6 ALTELE
Auditorul va enumera toate tipurile, sursele de echipament, ce consumă energie electrică, cu fotografii și
descrieri, va include de asemenea și rezultatele calculelor din tabelul specific fiecărui echipament. Tabelul
cu echipamentul existent și calcule va fi completat în Anexa 2 a raportului de audit energetic.
Tabelul 33 Alte echipamente
Dispozitive
electrice (sau grup
de dispozitive)
Putere,
kW
Ore de operare, h Coeficientul de utilizare
Consumul
anual,
kWh/an
În timpul
sezonului
de încălzire
În timpul
sezonului
de răcire
În timpul
sezonului
de încălzire
În timpul
sezonului
de răcire
1
2
3
Consumul anual total de energia electrică utilizată de echipament după renovare
Pag. 56–57
sezonului de răcire În timpul sezonului de încălzire În timpul sezonului de răcire 1 2 3 Consumul anual total de energia electrică utilizată de echipament după renovare USAID.GOV USAID REPORT GHID PRIVIND ELABORAREA AUDITULUI ENERGETIC | 52 3.2.9 INSTALAȚII ȘI ECHIPAMENT 3.2.9.1 ÎNCĂLZIRE Auditorul va prezenta calculul costurilor, va explica ce include costul, va descrie procesul de reabilitare a eficienței energetice și caracteristicile tehnice pentru materialele folosite sau a echipamentului instalat, precum și durata de via ță a m ăsurii. Tabelul cu calcule corespunz ător va fi completat în Anexa 2 a raportului de audit energetic. 3.2.9.2 APA CALDĂ MENAJERĂ Auditorul va efectua calculul costurilor, va explica ce include costul, va descr ie procesul de reabilitare a eficienței energetice cu caracteristicile tehnice pentru materialele folosite și echipamentul instalat, durata de via ță a măsurii. Tabelul cu calcule corespunz ător va fi completat în Anexa 2 a raportului de audit energetic. 3.2.9.3 VENTILAȚIE ȘI AER CONDIȚIONAT După caz, auditorul va prezenta calculul costurilor, va explica ce include costul, va descri e procesul de reabilitare a eficien ței energetice cu caracteristicile tehnice ale materialelor folosite și echipamentului instalat, durata de viață a măsurii. Tabelul cu calcule corespunzător va fi completat în Anexa 2 a raportului de audit energetic. 3.2.9.4 ILUMINARE Auditorul va prezenta calculul costurilor, va explica ce include costul, va descrie procesul de reabilitare a eficienței energetice si caracteristicile tehnice ale materialelor folosite și echipamentului instalat, durata de viață a măsurii. Tabelul cu calcule corespunzător va fi completat în Anexa 2 a raportului de audit energetic. 3.2.9.5 ALT ECHIPAMENT Un exemplu pertinent pentru aceasta categorie este înlocuirea a echipamentului de bucătărie (rolă electrică, frigider etc.) Tabelul cu calcule va fi completat în Anexa 2 a raportului de audit energetic , în prezentul capitol va fi oferită o descriere generală a măsurii. Auditorul va prezenta calculul costurilor, va explica ce include costul, va descrie procesul de reabilitare a eficienței energetice si caracteristicile tehnice ale echipamentului folosit, durata de via ță a m ăsurii. Adi țional, va fi completat tabelul din Anexa 2 a raportului de audit energetic ce se referă la aporturile de căldură în perioada sezonului rece care au fost cauzate de echipamentul amplasat într-o încăpere cu aer condiționat. 3.2.9.6 ALTE MĂSURI Un exemplu pertinent pentru aceasta categorie este introducerea unui sistem de management energetic (EMS), și/sau producerea energiei electrice din surse regenerabile, etc. Se vor efectua calculele necesare, auditorul va explica ce include acesta, va descri e procesul de reabilitare a eficien ței energetice si caracteristicile tehnice ale materialelor folosite
Pag. 57–58
e, etc. Se vor efectua calculele necesare, auditorul va explica ce include acesta, va descri e procesul de reabilitare a eficien ței energetice si caracteristicile tehnice ale materialelor folosite, durata de viață a măsurii. În dependență de tipul măsurii, va fi creat un tabel de calcule care va fi inclus în Anexa 2. 3.2.10 MĂSURI DE PROTECȚIE 3.2.10.1 COPERTINA DE PROTECȚIE Auditorul va prezenta calculul costurilor, va explica ce include acesta, va descrie procesul de reabilitare cu caracteristicile tehnice pentru materialele utilizate, durata de viață a măsurii. 53 | USAID REPORT: GHID PRIVIND ELABORAREA AUDITULUI ENERGETIC USAID.GOV 3.2.10.2 DRENAREA APEI DE PLOAIE Auditorul va prezenta calculul costurilor, va explica ce include acesta, va descrie procesul de reabilitare cu caracteristicile tehnice pentru materialele utilizate, durata de viață a măsurii. 3.2.10.3 ALTELE Auditorul va prezenta calculul costurilor, va explica ce include aces ta, va descrie procesul de reabilitare cu caracteristicile tehnice pentru materialele utilizate, durata de viață a măsurii. 3.3 EMISIILE DE GAZE CU EFECT DE SERĂ Pentru calcularea reducerilor de emisii de gaze cu efect de seră, auditorii energetici vor utiliza factorii de emisie indicați în normativul în construcții NCM M 01.02:2016. Reducerea emisiilor de CO2, calculată în baza economiilor teoretice, va fi inclusă în Anexa 1 a raportului de audit energetic , unde se va face o descriere scurtă a coeficienților aplicați pentru toate tipurile de carburanți, făcându-se referință la reglementările corespunzătoare. 3.4 INDICATORII FINANCIARI Eficiența economică a măsurilor de economisire a resurselor energetice va fi evaluată în conformitate cu următorii indicatori: a. Economii teoretice – diferența dintre consumul energetic teoretic, calculat în baza condițiilor standardizate (normate) înainte de renovare și consumul energetic teoretic calculat în baza condi țiilor standardizate (normate) dup ă renovare. Peri oadele de recuperare a investițiilor teoretice utilizate, de obicei, sunt acceptate de stat și de marii donatori sau de programele Instituțiilor Internaționale de Finanțare; b. Economii reale – diferența dintre consumul energetic real, bazat pe condi țiile actuale înainte de renovare (bazat pe facturi – media pentru ultimii 3 ani, sau alt ă perioadă selectată și argumentată de auditorul energetic), și consumul energetic teoretic calculat în baza condi țiilor standardizate (normate) dup ă renovare. Perioade le de recuperare a investițiilor reale utilizate, de obicei, sunt acceptate de bănci și beneficiari individuali; c. Economii calibrate – diferența dintre consumul energetic real, bazat pe condițiile actuale înainte de renovare (bazat pe facturi – media pent ru ultimii 3 ani, sau alt ă perioadă selectată și argumentată de auditorul energetic) și consumul energetic simulat în baza condițiilor actua
Pag. 58–59
uale înainte de renovare (bazat pe facturi – media pent ru ultimii 3 ani, sau alt ă perioadă selectată și argumentată de auditorul energetic) și consumul energetic simulat în baza condițiilor actuale după renovare. Consumul energetic simulat, bazat pe condițiile actuale după renovare, este calculat prin aplicarea unui coeficient de calibrare asupra consumului real de energie, bazat pe condi ții actuale înainte de renovare (bazat pe facturi – media pentru ultimii 3 ani, sau altă perioadă selectată și argumentată de auditorul energetic). Coeficientul de calibrare este definit prin împărțirea consumului energetic teoretic, calculat în baza condi țiilor standardizate după renovare, la consumul energetic teoretic, calculat în baza condi țiilor standardizate înainte de renovare. Perioada de recuperare a investițiilor calibrate este utilizată, de obicei, de beneficiari individuali. 3.4.1 IPOTEZE Vor fi oferite explica ții cu privire la datele folosite pentru calcule, precum rata reducerii, infla ția anuală, rata taxei pe venit (în caz de necesitate), prețul pentru carburanți, venitul aferent operării etc. USAID.GOV USAID REPORT GHID PRIVIND ELABORAREA AUDITULUI ENERGETIC | 54 3.4.2 ANALIZĂ Pentru fiecare măsură va fi completat tabelul cu analiza financiară teoretică, actuală şi calibrată (în cazul în care aceasta a fost luată în considerare) d in Anexa 2 a raportului de audit energetic. Tabelul 34 Analiza financiară teoretică, actuală și calibrată Măsura nr. X: Nr. Indicatori 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 .... 1 Investiții 1.1 Investiție inițială estimată (I), MDL 1.2 Costul de mentenanță (CM), MDL 2 Economii 2.1 Economii standard brute, MDL 2.2 Economii reale brute, MDL 2.3 Economii standard nete, MDL 2.4 Economii reale nete, MDL 3 Indicatorii financiari 3.1 Economii standard nete actualizate, MDL 3.2 Economii reale nete actualizate, MDL 3.3 Valoarea Netă Actualizată (VNA¹) din economii standardizate, MDL 3.4 Valoarea Netă Actualizată (VNA2) din economii reale, MDL 3.5 Economii actualizate standardizate nete acumulate, MDL 3.6 Economii actualizate reale nete acumulate, MDL 3.7 Perioada de rambursare actualizată în baza condițiilor standardizate ani 3.8 Perioada de rambursare actualizată reală ani 3.9 Rata Internă de Rentabilitate în baza condițiilor standardizate (RIR¹) 3.10 Rata Internă de Rentabilitate în baza condițiilor reale (RIR²)
Pag. 59–61
de rambursare actualizată reală ani 3.9 Rata Internă de Rentabilitate în baza condițiilor standardizate (RIR¹) 3.10 Rata Internă de Rentabilitate în baza condițiilor reale (RIR²) 55 | USAID REPORT: GHID PRIVIND ELABORAREA AUDITULUI ENERGETIC USAID.GOV 3.5 CONCLUZII În concluzie auditorul va oferi o list ă de m ăsuri propus e şi va justifica de ce nu toate m ăsurile identificate sunt parte a scenariilor propuse spre implementare. În baza rezultatelor calculelor din Capitolul 3, auditorul va completa tabelul eficien ței totale de generare şi distribuție, precum şi tabelul repartizării consumului de referință a bilanțului energetic după renovare în baza condițiilor standardizate (normate) din Anexa 2 a raportului de audit energetic. În prezentul capitol pot fi prezentate diagrame pentru vizualizare. Tabelul 35 Lista de măsuri propuse spre implementare Necesități După renovare Necesitățile energetice în baza condițiilor standardizate, kWh/an Economiile energetice teoretice în baza condițiilor standardizate, kWh/an Economiile energetice reale în baza condițiilor standardizate, kWh/an Energia termică Pereți Acoperiș Podea Ferestre şi uşi Ventilație ACM Distribuție Generare Aporturi Total Energia electrică Iluminare Echipament Răcire Apa caldă menajeră Încălzire Total USAID.GOV USAID REPORT GHID PRIVIND ELABORAREA AUDITULUI ENERGETIC | 56 4 APRECIEREA EE A PROCESELOR CONSUMATOARE DE ENERGIE 4.1 EVALUAREA ȘI PREZENTAREA POTENȚIALULUI DE EFICIENȚĂ ENERGETICĂ Pentru aprecierea din punct de vedere calitativ și cantitativ a unui proces sau a unei instalații, se vor folosi indicatori de eficiență, care pot fi stabiliți pe baza datelor determinate prin bilanțurile energetice. 4.1.1 INDICATORI DE EFICIEN ȚĂ ENERGETICĂ ALE PROCESELOR DE TRANSFORMARE ENERGETICĂ • Randamentul energetic brut, 𝜼𝒃 definit ca raport dintre suma energiilor utile, livrate în exterior și a celor consumate de serviciile auxiliare ale instalației de transformare și suma energiilor folosite în proces. 𝜂𝑏 = ∑ 𝐸𝑢+∑ 𝐸𝑠𝑎 ∑ 𝐸𝑖+∑ 𝐸𝑠𝑎 ⋅ 100 %, unde: − ∑ 𝐸𝑢 - suma tuturor energiilor utile livrate în exteriorul procesului; − ∑ 𝐸𝑠𝑎 - suma energiilor consumate de serviciile auxiliare; − ∑ 𝐸𝑖 - suma energiilor intrate în proces. • Randamentul energetic net, 𝜼𝒏, definit ca raport dintre suma energiilor utile, rezultate din procesul de transformare, livrate în exteriorul procesului și suma energiilor intrate în proces: 𝜂𝑛 = ∑ 𝐸𝑢 ∑ 𝐸𝑖 ⋅ 100 % • Consum specific brut de energie, cbX/Y, de forma X pentru producerea de energie de forma Y, se definește prin relația: 𝑐𝑏𝑋/𝑌 = ∑ 𝐸𝑋𝑖+∑ 𝐸𝑌𝑠𝑎 ∑ 𝐸𝑌𝑖 ⋅ 100 %, unde: − ∑ 𝐸𝑋𝑖 - suma energiilor de forma X intrate în proces; − ∑ 𝐸𝑌𝑖 - suma energiilor de forma Y livrate în exterior; − ∑ 𝐸𝑌𝑠𝑎 - suma
Pag. 61–62
finește prin relația: 𝑐𝑏𝑋/𝑌 = ∑ 𝐸𝑋𝑖+∑ 𝐸𝑌𝑠𝑎 ∑ 𝐸𝑌𝑖 ⋅ 100 %, unde: − ∑ 𝐸𝑋𝑖 - suma energiilor de forma X intrate în proces; − ∑ 𝐸𝑌𝑖 - suma energiilor de forma Y livrate în exterior; − ∑ 𝐸𝑌𝑠𝑎 - suma energiilor de forma Y consumate de serviciile auxiliare ale instalației de transformare. • Consum specific net de energie, cnX/Y, de forma X pentru producerea de energie de forma Y și este definit de relația: 𝑐𝑛𝑋/𝑌 = ∑ 𝐸𝑋𝑖 ∑ 𝐸𝑌𝑖 ⋅ 100 %. 4.1.2 INDICATORI DE EFICIENȚĂ ENERGETICĂ ÎN CADRUL PROCESELOR DE CONSUM FINAL DE ENERGIE • Consumul specific de combustibil pentru realizarea unei unită ți din produsul Z (cc/Z), definit ca raport între suma cantităților de combustibil și gaze calde primite din afara procesului și consumate în cadrul procesului pentru realizarea unui volum VZ de producție a produsului considerat, este dat de relația: 57 | USAID REPORT: GHID PRIVIND ELABORAREA AUDITULUI ENERGETIC USAID.GOV 𝑐𝑐/𝑍 = ∑ 𝐵𝑖 𝑉𝑍 tep/u. p., unde: − ∑ 𝐵𝑖 - suma cantităților de combustibil și gaze calde intrate în contur, t.e.p; − VZ - volumul producției din produsul Z, exprimat în unitate de produs, u. p. • Consumul specific de energie termică pentru realizarea unei unități din produsul Z (ct/Z), definit ca raport între suma cantită ților de c ăldură primite din afara procesului şi consumate în cadrul procesului pentru realizarea unui volum VZ de produc ție a pr odusului considerat, este dat de relația: 𝑐𝑡/𝑍 = ∑ 𝑄𝑖 𝑉𝑍 J/u.p, unde: − ∑ 𝑄𝑖 - energie termică intrată în contur din exteriorul acestuia, J. • Consumul specific de energie electrică pentru realizarea unei unități din produsul Z, (ce/Z), definit ca raportul dintre suma cantităților de energie electrică primite din afara procesului și consumate în cadrul procesului pentru realizarea unui volum VZ de producție a produsului considerat, este dat de relația: 𝑐𝑐/𝑍 = ∑ 𝑊𝑖 𝑉𝑍 kWh/u.p, unde: − ∑ 𝑊𝑖 - energie electrică intrată în contur din exteriorul acestuia, kWh. • Consumul specific complex de energie pentru realizarea unei unită ți din produsul Z ( ccomplex/Z), se definește cu relația: 𝑐𝑐𝑜𝑚𝑝𝑙𝑒𝑥/𝑍 = ∑ 𝐸𝑖 𝑉𝑍 t.e.p/u.p, unde: − ∑ 𝐸𝑖 - suma energiilor electrice, termice, a combustibililor și gazelor calde intrate în proces din exteriorul acestuia, t.e.p. • Gradul de recuperare a resurselor energetice refolosibile în contur sau în afara acestuia ( iRER), se definește ca raport între energia care este recuperată și totalul resurselor energetice refolosibile disponibile: 𝑖𝑅𝐸𝑅 = ∑ 𝐸𝑟𝑒𝑐 ∑ 𝐸𝑅𝐸𝑅 ⋅ 100 %. • Ponderea consumului de energie electrică în consumul total de energie pentru realizarea unei unități de produs Z pe/Z, se definește prin relația: 𝑝𝑒/𝑍 = ∑ 𝑊𝑖 ∑ 𝐸𝑖 ⋅ 100 %.
Pag. 62–64
𝐸𝑟𝑒𝑐 ∑ 𝐸𝑅𝐸𝑅 ⋅ 100 %. • Ponderea consumului de energie electrică în consumul total de energie pentru realizarea unei unități de produs Z pe/Z, se definește prin relația: 𝑝𝑒/𝑍 = ∑ 𝑊𝑖 ∑ 𝐸𝑖 ⋅ 100 %. USAID.GOV USAID REPORT GHID PRIVIND ELABORAREA AUDITULUI ENERGETIC | 58 • Valoarea costurilor energetice pentru realizarea unei unită ți de produs Z ( ven/z), se define ște prin relația: 𝑣𝑒𝑛/𝑍 = ∑ 𝐶𝑒𝑛 𝑉𝑍 lei/u.p, unde: − ΣCen - cheltuielile totale cu energia pentru realizarea unui volum VZ de producție a produsului considerat, lei. • Ponderea costurilor energetice în costul total al unității de produs al produsului Z, (𝑝𝐶𝑒𝑛), se definește prin relația: 𝑝𝐶𝑒𝑛 = 𝑣𝑒𝑛/𝑍 𝑐𝑍 ⋅ 100 %, unde: cZ - costul total al unității de produs Z, lei/u.p. Exprimarea eficienței energetice a procesului se face la fazele de: bilan ț de proiect, bilanț de omologare, bilanț de recepție, bilanț real și bilanț optimizat. Pentru a face posibilă compararea între procesele care generează acela și produs, folosind tehno logii diferite sau, de și au aceea și tehnologie folosesc forme de energie în propor ții diferite, indicatorii de eficiență se vor calcula per total energie după ce s-au făcut transformările necesare în t. e. p. 59 | USAID REPORT: GHID PRIVIND ELABORAREA AUDITULUI ENERGETIC USAID.GOV 5 EVALUAREA EFICIEN ȚEI ECONOMICE ȘI A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI 5.1.1 EVALUAREA EFICIENȚEI ECONOMICE A M ĂSURILOR DE ECONOMISIRE A RESURSELOR ENERGETICE Eficiența economică a potențialelor măsurilor de economisire a resurselor energetice și de apă trebuie să fie evaluată conform următorilor indicatori: • Perioada simplă de recuperare a investițiilor (în continuare PS); • Valoarea netă actualizată (în continuare VNA); • Rata internă de rentabilitate (în continuare RIR). Investițiile planificate, măsurile de economisire a energiei și apei, trebuie să fie determinate în conformitate cu formula (3): 𝑃𝑆 = 𝐼 𝑆 (3), unde: 𝑃𝑆 - perioada simplă de recuperare, ani; 𝐼 - investiții planificate pentru implementarea măsurilor de economisire a energiei și apei, în lei; 𝑆 - economii anuale planificate după implementarea măsurilor planificate de economisire a energiei, lei/an. VNA și RIR, și alți indicatori economici, trebuie s ă fie calculați în conformitate cu prevederil e „Ghidului privind evaluarea economică a proiectelor din domeniile eficienței energetice și energiilor regenerabile”. În baza VNA calculat, este determinată fezabilitatea măsurilor planificate de economisire, după cum urmează: • Măsura este fezabilă spre implementare dacă VNA este mai mare sau egal cu zero; • Măsura este respinsă dacă VNA este mai mic decât zero; • În baza RIR calculat, este determinată fezabilitatea măsurilor planificate de economisire: • Măsura este fezabilă spre implementare dacă RIR este mai înalt decât costul capitalului; • Măsura este r
Pag. 64–65
În baza RIR calculat, este determinată fezabilitatea măsurilor planificate de economisire: • Măsura este fezabilă spre implementare dacă RIR este mai înalt decât costul capitalului; • Măsura este respinsă dacă RIR este egal sau mai jos decât costul capitalului. Calculul VNA și RIR pentru măsurile de economisire a resurselor energetice propuse trebuie să se bazeze pe analiza costurilor ciclului de viață. Măsurile prioritare ce urmează a fi propuse spre implementare vor fi bazate în mod ob ligatoriu pe efectuarea unei analize, din partea auditorului energetic, a tuturor indicatorilor economici: PS, VNA, RIR, cu prezentarea informațiilor relevante în Raportul de audit energetic. Un exemplu de calcul în acest sens este prezentat mai jos. USAID.GOV USAID REPORT GHID PRIVIND ELABORAREA AUDITULUI ENERGETIC | 60 5.1.2 STUDIU DE CAZ PRIVIND EVALUAREA RENTABILITĂ ȚII ECONOMICE A UNUI PROIECT DE EFICIENTIZARE ENERGETICĂ A UNEI CLĂDIRI PUBLICE Se va considera un proiect de eficientizare energetică a unei clădiri publice cu destina ție educațională pentru care urmează a fi de terminată rentabilitatea economico -financiară. Clădirea este alimentată cu energie termică și apă rece de la sistemul centralizat cu energie termică (SACET). Sistemul de ventilare este natural. Datele generale despre clădirea publică sunt prezentate în tabelul de mai jos: Tabelul 36 Date generale Descriere Unitate Valoare Anul construcției 1 991 Capacitatea maximă de personal personae 1 276 Suprafața totală m2 6 390 Suprafața încălzită m2 5 751 Suprafața netă a podelei m2 3 052 Ore de lucru pe zi ore/zi 8 Numărul mediu de persoane în clădire Nr. de persoane 920 Caracteristicile de consum ale clădirii Consum de energie termică Gcal 499,8 Tariful la energia termică lei/Gcal 2169 Consum de energie electrică kWh 50 776,0 Tariful la energia electrică lei/kWh 2,17 Cheltuieli aferente consumului de energie pentru încălzire lei 560 775,6 Cheltuieli aferente consumului de energie de energie electrică lei 95 966,6 Pentru sporirea eficienței energetice a clădirii, în tabelul de mai jos este propusă implementarea următoarelor seturi de măsuri: Tabelul 37 Lista măsurilor propuse spre implementare Nr. Măsură de eficiență energetică Descriere măsură EE Unitate Cost unitar, lei/unitate 1. Izolare termică pereți exteriori Vată minerală (120 mm) 616,0 m2 1 177,4 2. Izolare termică a planșeului sub acoperiș Vată minerală (200 mm) 3 052 m2 898,8
Pag. 65–67
ost unitar, lei/unitate 1. Izolare termică pereți exteriori Vată minerală (120 mm) 616,0 m2 1 177,4 2. Izolare termică a planșeului sub acoperiș Vată minerală (200 mm) 3 052 m2 898,8 61 | USAID REPORT: GHID PRIVIND ELABORAREA AUDITULUI ENERGETIC USAID.GOV 3. Înlocuirea ferestrelor și ușilor exterioare Profil PVC 154 m2 3005,1 4. Modernizarea sistemului de iluminat Schimbarea corpurilor de iluminat în LED 95 un. 585 5.1.2.1 ANALIZA SOLUȚIILOR PROPUSE Soluțiile propuse pentru modernizare sporesc considerabil eficien ța energetică a clădirii. Prin urmare, în urma reabilitării termice, consumul de energie termică în clădire a scăzut cu cca 60%. Economiile de energie termică în urma lucrărilor de reabilitare sunt prezentate în tabelul de mai jos. Tabelul 38 Economiile obținute în urma reabilitării termice a clădirii Consumul anual de energie termică Economiile de energie, kWh/an până la implementare post implementare 581 267,4 kWh 499,8 Gcal 160 646,1kWh 138,1 Gcal 420 621,3 kW 361,6 Gcal În cazul măsurilor propuse pentru eficientizarea consumului de energie electrică observăm o mic șorare cu 50% față de consumul înainte de modernizare. Tabelul 39 Economiile obținute în urma reducerii consumului de energie electrică Consumul anual de energie electrică Economiile de energie, KWh până la implementare post implementare 50 776 kWh 27 197 kWh 23 579 kW 5.1.2.2 DETERMINAREA CHELTUIELILOR ȘI ECONOMIILOR AFERENTE REABILIT ĂRII TERMICE A CLĂDIRILOR a) Echivalarea măsurilor propuse spre implementare Compararea proiectelor sau mai bine spus, a indicatorilor tehnico -economici ai acestora, este posibilă numai în cazul în care indicatorii sunt determinați pentru unele și aceleași condiții. Ținând cont de faptul că măsurile de reabilitare propuse spre implementare au diferite durate normate de viață Tsn (Tabelul 40 Durata normată de viață a măsurilor aplicate), ele urmează să fie echivalate. În acest scop vom alege o perioadă de studiu unică pentru toate măsurile propuse, T = 20 ani, ceea ce înseamnă că pentru măsura cu durata normată de via ță de 15 ani, necesită a fi considerat încă un ciclu de viață, cu deducerea valorilor remanente ale fondurilor la sfârșitul perioadei de studiu. USAID.GOV USAID REPORT GHID PRIVIND ELABORAREA AUDITULUI ENERGETIC | 62 Tabelul 40 Durata normată de viață a măsurilor aplicate Nr. Măsuri Durata normată de viață, ani 1. Izolarea pereților exteriori 40 2. Izolarea acoperișului 40 3. Schimbarea ferestrelor și ușilor 25 4. Schimbarea radiatoarelor 15 5. Schimbarea corpurilor de iluminat în LED 15 2. Determinarea cheltuielilor totale actualizate asociate proiectului Cheltuielile totale actualizate CTA, asociate proiectelor, includ costul investiției totale CTAI, cheltuielile de operare și mentenanță CTAO&M și cheltuielile
Pag. 67–68
otale actualizate asociate proiectului Cheltuielile totale actualizate CTA, asociate proiectelor, includ costul investiției totale CTAI, cheltuielile de operare și mentenanță CTAO&M și cheltuielile destinate achiziției de energie termică și electrică CTAenerg, mai mult ca atât, din CTA urmează a deduce valorile remanente a fondurilor la sfârșitul perioadei de studiu. În așa mod cele expuse mai sus vor fi scrise astfel: CTA = CTAI + CTAO&M + CTAenerg - VRact b) Cheltuielile cu investiția Cheltuielile cu investiția pentru reabilitarea instituției includ 5 componente, ce corespund celor 5 solu ții de îmbunătățire a eficienței energetice a clădirii: CTAI = CTAI,p + CTAI,a + CTAI,f + CTAI,c unde: CTAI,p - reprezintă costul investiţiei aferente izolării pereţilor: CTAI,p = Ip = ip · Sp = 1177,4 · 616 = 725 278,4 lei; CTAI,a - costul investiţiei în izolarea acoperişului: CTAI,a = Ia = ia · Sa = 898,8 · 3 052 = 2 743 138 lei; CTAI,f - costul ferestrelor şi instalării acestora: CTAI,f = If = if · Sf = 3005,1 · 154 = 462 785,4 lei; CTAI,c - costul corpurilor de iluminat LED schimbate: CTAI,c = Ic,0 + Ic,15 · (1+i)-15 = 55 575 + 555 575· 1,1-15 = 68 879,21 lei. În total obținem – CTAI = 4 000081 lei. Tabelul 41 Datele inițiale utilizate în calculele tehnico-economice Nr. Parametru Simbol Unitate Valoare 1. Tariful la energia electrică* cw,0 lei/kWh 2,17 2. Tariful la energia termică* cQ,0 lei/Gcal 2 169 63 | USAID REPORT: GHID PRIVIND ELABORAREA AUDITULUI ENERGETIC USAID.GOV 3. Cota anuală a cheltuielilor de operare şi mentenanță, % din investiție kO&M,0 %/an 4,0 4. Rata anuală de creștere a prețului energiei electrice rw %/an 6,0 5. Rata anuală de creștere a prețului energiei termice rQ %/an 9,0 6. Rata anuală de creștere a cheltuielilor O&M rO&M %/an 5,0 7. Rata de actualizare i %/an 10,0 8. Rata de schimb valutar rSV Lei/€ 19,45 9. Durata calendaristică a perioadei de studiu T ani 20,0 * Valoare de referință, raportată la anul 0. c) Cheltuielile cu energia Cheltuielile totale cu energia pe perioada de studiu de 20 ani pot fi evaluate în urma aplicării următorului model static-echivalent, care permite de a ține cont de factorul timp și de creșterea continuă a costului energiei electrice și termice: CTAenergy = Cw,0·TT,x1 + CQ,0·TT,x2 Unde: CW,0 reprezintă valoarea de referinţă a costului anual al energiei electrică consumate, raportată la anul 0: Cw,0 = W0 · cw,0 = 27 197 · 2,17 = 59 017,49 lei/an; W0 - valoarea de referinţă a consumului anual de energie electrică; cW,0 - valoarea de referinţă a preţului (tarifului) energiei electrice; T T,x1 - durata recalculată a perioadei de studiu, determinată la rata x1: TT,x1=1-(1 + x1)-T / x1= 1 - (1 + 0,0377)-20 / 0,0377 = 13,87 ani; x1 - rata sintetică de recalculare a duratei perioadei de studiu: x1 = (1+i) / (1+rw ) – 1 = (1 + 0,1) / (1 + 0,06) – 1 = 0,0377; rW -
Pag. 68–69
(1 + x1)-T / x1= 1 - (1 + 0,0377)-20 / 0,0377 = 13,87 ani; x1 - rata sintetică de recalculare a duratei perioadei de studiu: x1 = (1+i) / (1+rw ) – 1 = (1 + 0,1) / (1 + 0,06) – 1 = 0,0377; rW - rata creşterii anuale a preţului cw; CQ,0 - valoarea de referinţă a costului anual al energiei termică consumate, raportată la anul 0: CQ,0 = Q0 · cQ,0 = 138,12 · 2169 = 299 582,3 lei/an; Q0 - valoarea de referinţă a consumului anual de energie termică; cQ,0 - valoarea de referinţă a costului (tarifului) energiei termice; TT,x2- durata recalculată a perioadei de studiu, determinată la rata x2: TT,x2=1 - (1 + x2)-T / x2= 1 - (1 + 0,0092)-20 / 0,0092 = 18,19 ani; x2 - rata sintetică de recalculare a duratei perioadei de studiu: x2 = (1+i) / (1+rQ ) – 1 = (1+0,1) / (1+0,09) – 1 = 0,0092; USAID.GOV USAID REPORT GHID PRIVIND ELABORAREA AUDITULUI ENERGETIC | 64 rQ - rata creşterii anuale a preţului cQ. În final obținem, CTAenerg = 59 017,49 · 13,87 + 299 582,3 · 18,19 = 6 563 062 lei. d) Cheltuielile de operare şi memtenaţă Cheltuielile totale de operare şi mentenaţă CTAO&M pe perioada de studiu a proiectului pot fi determinate aplicând modelul static-echivalent: CTAO&M=CO&M,0· TT,x3=159 471,1 · 12,72 = 2 028 472 lei Unde: CO&M,0 reprezintă valoarea de calcul a cheltuielilor anuale de operare şi mentenanţă: CO&M,0 = kO&M,0 · Itot = 0,04 · 3 986 777 = 159 471,1 lei/an; kO&M,0 - valoarea de calcul a cotei anuale a cheltuielilor O&M, % din investiție; Itot - investiția totală realizată în măsurile de eficientizare energetică; Itot = Ip + Ia + If + IC = 3 986 777 lei; T T,x3 - durata recalculată a perioadei de studiu, determinată la rata x3: TT,x3=1 - (1 + x3)-T / x3 = 1 - (1 + 0,0476)-20 / 0,0476 = 12,72 ani; X3 - rata sintetică de recalculare a duratei perioadei de studiu: X3 = (1+i) / (1+rO&M ) – 1 = (1 + 0,1) / (1 + 0,005) - 1 = 0,0476; rO&M - rata creşterii anuale a cheltuielilor O&M. e) Valoarea remanentă Valoarea remanentă a fondurilor noi create se determină: VRact = VRact,p + VRact,a + VRact,f + VRact,c, Unde: VRact,p reprezintă valoarea remanentă actualizată a izolaţiei pereţilor: VRact,p = WT,p · (1+i)-T = 362 639,2 · 1,1-20 = 53 904,01 lei; WT,p - valoarea remanentă la sfârșitul perioadei de studiu: WT,p = Ip · 1-T/Tsn = 725 278,4 · 1-20/40 = 362 639,2 lei; T - durata operațională a soluției considerate; Tsn - durata de serviciu normată a soluţiei de modernizare; VRact,a - valoarea remanentă actualizată a izolaţiei acoperişului: VRact,a = 2 743 138 · 1-20/40 · 1,1-20 = 203 875 lei; VRact,f - valoarea remanentă a ferestrelor: VRact,f = 462 785,4 · 1-20/25 · 1,1-20 = 13 758,02 lei; VRact,c - valoarea remanentă a corpurilor LED: VRact,c = 68 879,21 · 1-5/15 · 1,1-20 = 6 825,6 lei. În total, VRact = 278 362,7 lei.
Pag. 69–70
r: VRact,f = 462 785,4 · 1-20/25 · 1,1-20 = 13 758,02 lei; VRact,c - valoarea remanentă a corpurilor LED: VRact,c = 68 879,21 · 1-5/15 · 1,1-20 = 6 825,6 lei. În total, VRact = 278 362,7 lei. 65 | USAID REPORT: GHID PRIVIND ELABORAREA AUDITULUI ENERGETIC USAID.GOV Cunoscând componentele CTA I, CTA energ și VR act putem determina cheltuielile totale actualizate pe perioada de studiu a proiectului. CTA = CTAI + CTAO&M + CTAenerg - VRact = 12 313 252,3 lei. f) Calculul economiilor monetare Economiile monetare, ob ținute în urma implement ării proiectului, sunt determinate în totalitate de reducerea pierderilor de căldură și energie electrică. Valoarea economiei totale actualizate EcTA, ce ține cont de factorul timp, c ât și de cre șterea continuă a tarifului la energie electrică și energie te rmică pe parcursul perioadei de studiu de 20 de ani, se va determina după cum urmează: EcTA = Ww,0·TT,x1 + VQ,0·TT,x2 Unde: VW,0 reprezintă valoarea de referinţă a economiei anuale brute, raportată la anul 0, obținută în urma reducerii pierderilor de energie electrică, ca rezultat a implementării proiectului: Vw,0 = ΔEw,0 · cw,0 = 23 579 · 2,17 = 51 166,43 lei/an; ΔEw,0 - valoarea de referință a economiei anuale de energie electrică; cW,0 - valoarea de referință a preţului (tarifului) energiei electrice; TT ,x1 - durata recalculată a perioadei de studiu, determinată la rata x1: TT,x1=1 - (1 + x1)-T / x1 = 1 – (1 + 0,0377)-20 / 0,0377 = 13,87 ani; x1 - rata sintetică de recalculare a duratei perioadei de studiu: x1 = (1 + i) / (1 + rw ) – 1 = (1 + 0,1) / (1 + 0,06) – 1 = 0,0377; rW - rata creşterii anuale a preţului cw; VQ,0 - valoarea de referinţă a economiei anuale brute, raportată la anul 0, obținută în urma reducerii pierderilor de energie termică, ca rezultat a implementării proiectului: VQ,0 = ΔEQ,0 · cQ,0 = 361,65 · 2 169 = 784 418,9 lei/an; ΔEQ,0 - valoarea de referinţă a economiei anuale de energie termică; cQ,0 - valoarea de referinţă a preţului (tarifului) energiei termice; TT,x2 - durata recalculată a perioadei de studiu, determinată la rata x2: TT,x2=1 - (1 + x2)-T / x2 = 1 – (1 + 0,009)-20 / 0,0092 = 18,19 ani; x2 - rata sintetică de recalculare a duratei perioadei de studiu: x2 = (1 + i) / (1 + rQ ) – 1 = (1 + 0,1) / (1 + 0,09) – 1 = 0,0092; rQ - rata creşterii anuale a preţului cQ. Astfel, economia totală actualizată pe perioada de studiu a proiectului constituie: EcTA = Ww,0 · TT,x1 + VQ,0 · TT,x2 = 51 166,43 · 13,87 + 748 418,9 · 18,19 = 15 535 194,6 lei.
Pag. 70–72
le a preţului cQ. Astfel, economia totală actualizată pe perioada de studiu a proiectului constituie: EcTA = Ww,0 · TT,x1 + VQ,0 · TT,x2 = 51 166,43 · 13,87 + 748 418,9 · 18,19 = 15 535 194,6 lei. USAID.GOV USAID REPORT GHID PRIVIND ELABORAREA AUDITULUI ENERGETIC | 66 g) Evaluarea rentabilității proiectului Calculul economiei nete actualizate Economia monetară pe o perioadă de 20 de ani, ce va rezulta în urma implementării proiectului de reabilitare energetică a clădirii constituie 15 535 194,6 lei, pe când cheltuielile totale asociate proiectului 12 313 252,3 lei. În acest sens, economia netă totală actualizată EcNA, care rezultă în urma implementării proiectului de modernizare constituie: EcNA = EcTA – CTA = 15 535 194,6 – 12 313 252,3 = 3 222 000 lei. Astfel, proiectul în cauză se dovedește a fi eficient din punct de vedere economic. 67 | USAID REPORT: GHID PRIVIND ELABORAREA AUDITULUI ENERGETIC USAID.GOV 6 REFERINTE 1. Legea nr. 139 din 19.07.2018 cu privire la eficiența energetică, Monitorul Oficial Nr. 309-320 art. 476, 2018. 2. Regulamentul cu privire la auditorii energetici și auditul energetic, Hotărârea Guvernului nr. 676 din 10.09.2020, Monitorul Oficial Nr. 235-239 art. 813, 2020. 3. SM EN 16247-1 – Audit energetic. Partea 1: Cerințe generale – aplicabil pentru toate categoriile; 4. SM EN 16247-2 – Audituri energetice. Partea 2: Clădiri – aplicabil pentru categoria Clădiri; 5. SM EN 16247-3 – Audituri energetice. Partea 3: Procese – aplicabil pentru categoria Industrie; 6. SM EN 16247-4 – Audituri energetice. Partea 4: Transport – aplicabil pentru categoria Transport. 7. https://standardizare.wordpress.com/2014/11/17/seria-de-standarde-europene-en-16247/ 8. Ghid privind evaluarea economică a proiectelor din domeniile eficien ței energetice și energiilor regenerabile. AEE. Chișinău, 2014.
Previzualizarea are caracter informativ. Doar originalul oficial din sursă are valoare juridică.