Achiziționare produse lactate pentru a II –a jumătate a anului 2026 pentru instituțiile subordonate Primăriei

Buna ziua! Care este gramajul la iaurt?

Stimată Autoritate Contractantă, La poziția „Unt de vaci” este solicitat unt din smântână dulce, nesărat, cu conținut de grăsime de origine animalieră de 72,5%, ambalat în pachete de 0,2 kg. Atragem atenția că prezenta procedură este destinată instituțiilor de educație timpurie, iar Ordinul comun al Ministerului Sănătății nr. 488 și al Ministerului Educației și Cercetării nr. 834 din 03.06.2025, prin care au fost aprobate Normele naturale de consum pentru instituțiile de educație timpurie, prevede utilizarea untului cu un conținut de grăsime de minimum 82,5% în alimentația copiilor. În aceste condiții, solicităm respectuos modificarea specificației tehnice prin: înlocuirea cerinței privind untul cu 72,5% grăsime cu cerința privind untul din smântână dulce, nesărat, cu conținut de grăsime de minimum 82,5%, fără adaos de grăsimi vegetale, în conformitate cu prevederile Ordinului comun MS nr. 488 și MEC nr. 834 din 03.06.2025; acceptarea ambalajului de 180 g ca produs echivalent ambalajului de 200 g, având în vedere că diferența de 20 g (10%) nu influențează caracteristicile produsului, valoarea nutritivă, condițiile de păstrare sau scopul utilizării acestuia și nu afectează executarea contractului. Acceptarea ambalajului de 180 g va asigura participarea unui număr mai mare de operatori economici, va spori concurența și va permite utilizarea eficientă a fondurilor publice, cu respectarea principiilor prevăzute de Legea nr. 131/2015 privind achizițiile publice. Considerăm că alinierea documentației de atribuire la cerințele Ministerului Sănătății și Ministerului Educației va asigura respectarea cadrului normativ aplicabil și va elimina restricțiile nejustificate care limitează concurența. Vă mulțumim pentru examinarea solicitării.

Stimată autoritate contractantă, Revenim asupra clarificării depuse anterior privind poziția „Unt de vaci” și solicităm reexaminarea răspunsului comunicat, întrucât cerința tehnică menținută în documentație este contradictorie atât cu actele normative aplicabile, cât și cu propriile standarde de referință indicate în anunț. În anunțul de participare, la poziția nr. 5, este solicitat „Unt de vaci din smîntînă dulce, nesarat, cu conținutul de grăsime de origine animalieră – 72,5%, fără adaos de grăsimi vegetale, pachete 0,2 kg, GOST – 14176-69”. Or, această formulare este neconformă din mai multe motive. În primul rând, GOST 14176-69 nu reglementează untul. Acest standard se referă la „Мука кукурузная. Технические условия”, adică făina de porumb, și nu poate constitui standard de referință pentru un produs lactat. Prin urmare, standardul indicat în anunț este eronat și inaplicabil produsului solicitat. În al doilea rând, începând cu 1 ianuarie 2026, standardele GOST nu mai sunt valabile pe teritoriul Republicii Moldova, în contextul înlocuirii acestora cu standarde europene și internaționale. În consecință, menținerea în documentație a unei trimiteri la un GOST, cu atât mai mult la unul nerelevant pentru unt, nu mai poate fi justificată. În al treilea rând, pentru produsele lactate, actul normativ aplicabil este HG nr. 158/2019 privind cerințele de calitate pentru lapte și produsele lactate. Potrivit acestei hotărâri, noțiunea de „unt” este definită distinct de noțiunea de „unt țărănesc”: „unt” = produs derivat exclusiv din lapte și produse din lapte, cu un conținut de grăsime din lapte între minimum 80% și mai puțin de 90%; „unt țărănesc” = produs tradițional cu conținut de grăsime din lapte de 72,5%. Prin urmare, din punct de vedere normativ, produsul solicitat în anunț ca „unt de vaci” 72,5% nu este formulat riguros. Dacă autoritatea contractantă dorește produs cu 72,5% grăsime, atunci acesta trebuie identificat corect ca „unt țărănesc”, nu ca „unt” în sensul HG nr. 158/2019. Iar dacă se menține denumirea generică de „unt”, atunci produsul trebuie să se încadreze în categoria legală de minimum 80% grăsime, respectiv în practică 82% / 82,5%. Totodată, din Anexa nr. 2 la Regulamentul privind organizarea și asigurarea sănătății nutriționale a copiilor și elevilor din instituțiile de învățământ general rezultă că meniul-model pentru instituțiile de educație timpurie este construit pe valori nutriționale aferente unui unt cu aproximativ 82% grăsime. Astfel, pentru 2,00 g unt sunt indicate 1,64 g lipide și 13,22 kcal, iar pentru 1,00 g unt sunt indicate 0,82 g lipide și 6,61 kcal. În plus, într-una dintre poziții apare expres mențiunea „unt 82%”. Aceste repere trebuie luate în considerare inclusiv de nutriționiștii instituțiilor din subordine la elaborarea meniurilor și la fundamentarea necesarului de produse. De asemenea, Anexa nr. 5 interzice expres „unt cu grăsimi vegetale” și alte produse cu grăsimi vegetale sau hidrogenate. În acest context, cu cât produsul este definit mai riguros și mai apropiat de definiția legală a untului din HG nr. 158/2019, cu atât este mai clară exigența privind compoziția exclusiv lactată, fără adaos de grăsimi vegetale. În aceste condiții, considerăm că răspunsul anterior al autorității contractante trebuie revizuit, iar cerința tehnică trebuie corectată, deoarece: se bazează pe un standard GOST greșit și nerelevant pentru unt; menține o referință la un sistem de standardizare nevalabil în Republica Moldova de la 01.01.2026; nu corespunde definițiilor legale din HG nr. 158/2019, care separă clar „untul” de „untul țărănesc”; nu reflectă indicatorii meniului-model din Anexa nr. 2, unde valorile lipidice și energetice trimit clar la un unt de circa 82%; nu transpune suficient de riguros cerința „fără adaos de grăsimi vegetale”. În consecință, solicităm modificarea specificației tehnice după cum urmează: „Unt din smîntînă dulce, nesărat, cu conținut de grăsime min. 82% / 82,5%, fără adaos de grăsimi vegetale, conform HG nr. 158/2019.” Subsidiar, dacă autoritatea contractantă intenționează să mențină nivelul de 72,5%, solicităm cel puțin corectarea denumirii și a temeiului normativ, astfel încât produsul să fie identificat conform HG nr. 158/2019 drept „unt țărănesc”, nu „unt”, și să fie eliminată trimiterea eronată la GOST 14176-69. Solicităm ca prezenta clarificare să fie admisă, iar documentația de atribuire să fie ajustată corespunzător.

Stimată Autoritate Contractantă, Vă adresăm prezenta ca ultimă încercare de soluționare pe cale amiabilă a neconformităților semnalate, înainte de a proceda la contestarea documentației de atribuire la Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor. Refuzul autorității contractante de a modifica specificația tehnică a untului de la 72,5% la minimum 82%, la solicitarea motivată a operatorului economic, nu reprezintă o divergență tehnică minoră, supusă liberei aprecieri a autorității contractante în temeiul Legii nr. 131/2015, ci o problemă care ține de securitatea alimentară și de sănătatea copiilor din instituțiile de educație timpurie, guvernată de norme de ordine publică — Legea nr. 306/2018 privind siguranța alimentelor, Ordinul comun MS nr. 488/MEC nr. 834 din 03.06.2025, Regulamentul privind sănătatea nutrițională a copiilor, precum și dispozițiile constituționale și convenționale privind protecția copilului. Această calificare impune autorității contractante o obligație pozitivă de aliniere a documentației de atribuire la standardul nutrițional obligatoriu, și nu o opțiune supusă propriei sale aprecieri de oportunitate. În urma a două solicitări de clarificare, depuse la 13.07.2026 și 14.07.2026, argumentate legal și punctual, am semnalat autorității contractante neconformități grave ale poziției „Unt de vaci" din documentația de atribuire, referitoare atât la conținutul de grăsime, cât și la gramajul ambalajului. Ambele solicitări au primit răspunsuri evazive, care nu examinează argumentele de fond invocate. În contextual primei solicitări de clarificare, în cuprinsul întrebării, am a arătat că la poziția „Unt de vaci" este solicitat unt din smântână dulce, nesărat, cu conținut de grăsime de origine animalieră de 72,5%, ambalat în pachete de 0,2 kg, și am atras atenția că procedura este destinată instituțiilor de educație timpurie, iar Ordinul comun al Ministerului Sănătății nr. 488 și al Ministerului Educației și Cercetării nr. 834 din 03.06.2025, prin care au fost aprobate Normele naturale de consum pentru instituțiile de educație timpurie, prevede utilizarea untului cu un conținut de grăsime de minimum 82,5% în alimentația copiilor. La caz, am solicitat respectuos: ● înlocuirea cerinței privind untul cu 72,5% grăsime cu cerința privind untul din smântână dulce, nesărat, cu conținut de grăsime de minimum 82,5%, fără adaos de grăsimi vegetale, în conformitate cu prevederile Ordinului comun MS nr. 488 și MEC nr. 834 din 03.06.2025; ● acceptarea ambalajului de 180 g ca produs echivalent ambalajului de 200 g, având în vedere că diferența de 20 g (10%) nu influențează caracteristicile produsului, valoarea nutritivă, condițiile de păstrare sau scopul utilizării acestuia și nu afectează executarea contractului, arătând totodată că acceptarea ambalajului de 180 g va asigura participarea unui număr mai mare de operatori economici, va spori concurența și va permite utilizarea eficientă a fondurilor publice, cu respectarea principiilor prevăzute de Legea nr. 131/2015 privind achizițiile publice. În solicitarea de clarificare am concluzionat că alinierea documentației de atribuire la cerințele Ministerului Sănătății și Ministerului Educației va asigura respectarea cadrului normativ aplicabil și va elimina restricțiile nejustificate care limitează concurența. În context, menționăm că cerințele de clarificare au derivate din: • Neconformitatea cu actele normative speciale. Ordinul comun al Ministerului Sănătății nr. 488 și al Ministerului Educației și Cercetării nr. 834 din 03.06.2025, prin care au fost aprobate Normele naturale de consum pentru instituțiile de educație timpurie, are în vedere utilizarea untului cu un conținut de grăsime de minimum 82,5%. Autoritatea contractantă a răspuns că această prevedere „nu este o cerință obligatorie" — însă o astfel de afirmație nu poate fi opusă unui act normativ emis special pentru domeniul alimentației copiilor, fără nicio motivare de fapt sau de drept care să explice de ce autoritatea alege să se abată de la reperul stabilit de ministerele de resort. ● Neconformitate cu indicatorii nutriționali proprii. Din Anexa nr. 2 la Regulamentul privind organizarea și asigurarea sănătății nutriționale a copiilor și elevilor din instituțiile de învățământ general rezultă că meniul-model pentru instituțiile de educație timpurie este calculat pe baza unui unt cu aproximativ 82% grăsime (2,00 g unt = 1,64 g lipide și 13,22 kcal; 1,00 g unt = 0,82 g lipide și 6,61 kcal), cu mențiunea expresă „unt 82%" într-una dintre poziții. Menținerea cerinței de 72,5% este, prin urmare, incoerentă chiar cu propriile documente de fundamentare nutrițională ale autorității. ● Sarcina justificării unei cerințe restrictive revine autorității contractante. Potrivit art. 37 alin. (9) din Legea nr. 131/2015, specificațiile tehnice nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate de natură să restrângă concurența. O cerință de gramaj fix, fără acceptarea echivalențelor, constituie prin definiție o restricție tehnică; ea poate fi menținută doar dacă autoritatea contractantă demonstrează, concret și motivat, că exact 200 g — și nu 180 g sau alt gramaj apropiat — este indispensabil pentru satisfacerea necesității pe care o urmărește. Până în prezent, autoritatea nu a oferit nicio astfel de justificare; s-a limitat la a menține cerința inițială, fără a explica de ce diferența de 20 g ar fi relevantă pentru scopul achiziției. ● Diferența de 10% nu afectează niciun parametru relevant. Diferența de 20 g dintre cele două ambalaje nu influențează compoziția, calitatea, valoarea nutritivă, condițiile de păstrare sau scopul de utilizare al produsului. Untul de 180 g este identic calitativ cu cel de 200 g — diferă exclusiv gramajul ambalajului, aspect pur cantitativ, ușor compensabil prin ajustarea numărului de unități comandate. ● Nu afectează executarea contractului. Necesarul total de unt poate fi acoperit integral prin recalcularea numărului de ambalaje, fără niciun impact asupra cantității efective livrate copiilor sau asupra bugetului alocat, cu condiția ajustării corespunzătoare a prețului per unitate de măsură (kg) în cadrul evaluării ofertelor. ● Refuzul de a accepta echivalența restrânge nejustificat concurența. Ambalajul de 200 g nu este un standard universal pe piață; numeroși producători și distribuitori comercializează unt în ambalaje de 180 g, format larg răspândit. În lipsa unei justificări riguroase privind necesitatea strictă de 200 g, respingerea echivalenței elimină din start operatori economici care oferă produse conforme calitativ, dar ambalate diferit — ceea ce contravine exact principiului pe care autoritatea contractantă însăși l-a invocat în răspunsul din 15.07.2026. ● Acceptarea echivalenței servește interesul public. Extinderea numărului de operatori economici eligibili sporește concurența, ceea ce poate conduce la oferte mai avantajoase și la utilizarea eficientă a fondurilor publice — obiectiv expres prevăzut de Legea nr. 131/2015. În contextual celei de a doua solicitări, am revenit asupra clarificării depuse anterior, solicitând reexaminarea răspunsului comunicat, întrucât cerința tehnică menținută în documentație este contradictorie atât cu actele normative aplicabile, cât și cu propriile standarde de referință indicate în anunț. Au fost invocate, punctual, următoarele argumente: ● Standard de referință eronat. Anunțul de participare, la poziția nr. 5, solicită „Unt de vaci din smîntînă dulce, nesarat, cu conținutul de grăsime de origine animalieră – 72,5%, fără adaos de grăsimi vegetale, pachete 0,2 kg, GOST – 14176-69". Standardul GOST 14176-69 nu reglementează untul, ci se referă la „Мука кукурузная. Технические условия", adică la făina de porumb, fiind astfel eronat și inaplicabil produsului solicitat. ● Standard nevalabil în Republica Moldova. Începând cu 1 ianuarie 2026, standardele GOST nu mai sunt valabile pe teritoriul Republicii Moldova, în contextul înlocuirii acestora cu standarde europene și internaționale, astfel încât menținerea în documentație a unei trimiteri la un GOST — cu atât mai mult la unul nerelevant pentru unt — nu mai poate fi justificată. ● Neconcordanță cu HG nr. 158/2019. Pentru produsele lactate, actul normativ aplicabil este HG nr. 158/2019 privind cerințele de calitate pentru lapte și produsele lactate, care definește distinct noțiunea de „unt" (produs derivat exclusiv din lapte și produse din lapte, cu un conținut de grăsime din lapte între minimum 80% și mai puțin de 90%) de noțiunea de „unt țărănesc" (produs tradițional cu conținut de grăsime din lapte de 72,5%). Produsul solicitat în anunț ca „unt de vaci" 72,5% nu este, prin urmare, formulat riguros: dacă autoritatea dorește un produs cu 72,5% grăsime, acesta trebuie identificat corect ca „unt țărănesc", iar dacă se menține denumirea generică de „unt", produsul trebuie să se încadreze în categoria legală de minimum 80% grăsime, respectiv, în practică, 82% / 82,5%. ● Neconcordanță cu meniul-model. Din Anexa nr. 2 la Regulamentul privind organizarea și asigurarea sănătății nutriționale a copiilor și elevilor din instituțiile de învățământ general rezultă că meniul-model pentru instituțiile de educație timpurie este construit pe valori nutriționale aferente unui unt cu aproximativ 82% grăsime: pentru 2,00 g unt sunt indicate 1,64 g lipide și 13,22 kcal, iar pentru 1,00 g unt sunt indicate 0,82 g lipide și 6,61 kcal, iar într-una dintre poziții apare expres mențiunea „unt 82%". S-a arătat, totodată, că Anexa nr. 5 interzice expres „unt cu grăsimi vegetale" și alte produse cu grăsimi vegetale sau hidrogenate, ceea ce impune definirea riguroasă a compoziției exclusiv lactate, fără adaos de grăsimi vegetale. Pe cale de consecință, am solicitat modificarea specificației tehnice după cum urmează: „Unt din smîntînă dulce, nesărat, cu conținut de grăsime min. 82% / 82,5%, fără adaos de grăsimi vegetale, conform HG nr. 158/2019", iar subsidiar, în situația în care autoritatea contractantă ar intenționa să mențină nivelul de 72,5%, am solicitat cel puțin corectarea denumirii și a temeiului normativ, astfel încât produsul să fie identificat conform HG nr. 158/2019 drept „unt țărănesc", nu „unt", și eliminarea trimiterii eronate la GOST 14176-69. Răspunsurile comunicate de autoritatea contractantă la 14.07.2026 și 15.07.2026 nu constituie, în fapt, răspunsuri la solicitările noastre. Cererea privind ambalajul de 180 g nu a primit niciun răspuns punctual — a fost complet ignorată. Cererea privind conținutul de grăsime a primit doar afirmații generale, fără motivare de fapt sau de drept. O autoritate contractantă nu poate opune tăcerea sau formule generice unor argumente juridice concrete și verificabile; acest mod de a răspunde încalcă obligația de motivare a actelor administrative prevăzută de Codul administrativ. Prin prima solicitare am demonstrat că produsul achiziționat este destinat alimentației copiilor din instituțiile de educație timpurie și că documentele normative incidente stabilesc repere clare privind utilizarea untului cu un conținut de grăsime de aproximativ 82–82,5%. La caz, răspunsul autorității s-a limitat la afirmația că Anexa nr. 5 la Ordinul comun nr. 488/834 „nu este o cerință obligatorie”, fără a explica temeiul juridic al acestei concluzii și fără a analiza celelalte argumente invocate. Prin cea de-a doua solicitare am indicat expres mai multe neconformități grave ale documentației de atribuire, respectiv: • utilizarea eronată a standardului GOST 14176-69, care nu reglementează untul, ci făina de porumb; • menținerea unei referințe la un sistem de standardizare care nu mai este aplicabil în Republica Moldova începând cu 1 ianuarie 2026; • utilizarea unei denumiri de produs care contravine definițiilor prevăzute de HG nr. 158/2019, întrucât produsul de 72,5% grăsime reprezintă „unt țărănesc”, iar nu „unt”, în accepțiunea legală a hotărârii; • contradicția dintre specificația tehnică și indicatorii meniului-model aprobat pentru instituțiile de educație timpurie; • necesitatea eliminării unor cerințe tehnice eronate și actualizarea acestora în conformitate cu legislația în vigoare. La caz, în loc să răspundă fiecăruia dintre aceste argumente, autoritatea contractantă a citat, în mod generic, art. 37 alin. (9) din Legea nr. 131/2015 privind achizițiile publice. Un asemenea răspuns nu reprezintă o examinare a solicitării de clarificare, or, nu s-a explicat: • de ce este utilizat un standard tehnic care nu reglementează produsul solicitat; • de ce se menține un standard care nu mai produce efecte juridice în Republica Moldova; • de ce se ignoră definițiile obligatorii prevăzute de HG nr. 158/2019; • de ce produsul este identificat juridic într-o manieră contrară legislației speciale; • de ce nu sunt înlăturate erorile evidente din documentația de atribuire. Invocarea art. 37 alin. (9) din Legea nr. 131/2015 nu răspunde niciunuia dintre argumentele formulate în solicitările de clarificare și nu justifică legal menținerea unei documentații care conține referințe tehnice eronate și neconforme cadrului normativ în vigoare. Mai mult, apreciem că autoritatea contractantă confundă dreptul de a stabili specificații tehnice cu dreptul de a ignora legislația aplicabilă. Legea nr. 131/2015 conferă autorității contractante dreptul de a-și determina necesitățile, însă nu îi permite să stabilească cerințe contrare actelor normative obligatorii și nici să utilizeze standarde inexistente, inaplicabile ori care reglementează alte produse decât cele achiziționate. Totodată, art. 37 alin. (9), invocat chiar de autoritatea contractantă, stabilește că specificațiile tehnice nu trebuie să creeze obstacole nejustificate concurenței. Or, menținerea unei specificații formulate eronat din punct de vedere tehnic și juridic produce exact un asemenea efect, întrucât limitează participarea operatorilor economici care comercializează produse conforme legislației în vigoare. De asemenea, răspunsurile comunicate nu respectă obligația de motivare prevăzută de Codul administrativ, întrucât autoritatea nu a analizat argumentele prezentate și nu a indicat motivele de fapt și de drept pentru care acestea sunt considerate neîntemeiate. În aceste condiții, apreciem că autoritatea contractantă refuză, în mod nejustificat, să corecteze o documentație de atribuire care conține erori evidente și care nu respectă cadrul normativ aplicabil. Ținând cont de cele expuse, solicităm repetat adaptarea cerințelor caietului de sarcini care să acopere efectiv: ● modificarea specificației tehnice astfel: „Unt din smântână dulce, nesărat, cu conținut de grăsime de origine animalieră minimum 82% / 82,5%, fără adaos de grăsimi vegetale, conform HG nr. 158/2019." ● completarea specificației tehnice cu mențiunea: „Ambalaj de 200 g sau echivalent (inclusiv 180 g), cu ajustarea corespunzătoare a cantităților și prețului per kg." În situația în care autoritatea contractantă consideră că exact gramajul de 200 g este indispensabil, solicităm o motivare punctuală și documentată în acest sens, conform obligației de motivare prevăzute de Codul administrativ. ● eliminarea referinței eronate la GOST 14176-69. În lipsa unui răspuns care să acopere efectiv aceste cerințe, vom considera epuizată calea clarificărilor și vom depune contestație la Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor, invocând încălcarea Legii nr. 131/2015 privind achizițiile publice, a obligației de motivare prevăzute de Codul administrativ, precum și a principiilor legalității, transparenței, tratamentului egal și liberei concurențe. Menținerea unei documentații de atribuire afectate de erori tehnice și juridice evidente, pentru o achiziție destinată alimentației copiilor din instituțiile de educație timpurie, reprezintă un risc pe care autoritatea contractantă și-l asumă în mod direct. Cu considerație,

Stimată Autoritate Contractantă, Vă mulțumim pentru modificarea specificației tehnice privind conținutul de grăsime al untului și pentru alinierea acesteia la prevederile Ordinului comun al Ministerului Sănătății nr. 488 și al Ministerului Educației și Cercetării nr. 834 din 03.06.2025. Totodată, constatăm că nu a fost examinată solicitarea privind acceptarea ambalajului de 180 g ca produs echivalent ambalajului de 200 g, deși aceasta a fost argumentată în detaliu în solicitările de clarificare anterioare. În acest context, vă rugăm respectuos să reexaminați această cerință și să completați specificația tehnică cu mențiunea: „Ambalaj 200 g sau echivalent (inclusiv 180 g)”. Diferența de 20 g (10%) nu influențează calitatea, compoziția, valoarea nutritivă, condițiile de păstrare sau destinația produsului și nu afectează executarea contractului, necesarul putând fi acoperit integral prin recalcularea numărului de unități livrate. În conformitate cu art. 37 alin. (9) din Legea nr. 131/2015 privind achizițiile publice, specificațiile tehnice nu trebuie să creeze obstacole nejustificate concurenței. Menținerea exclusivă a cerinței privind ambalajul de 200 g, fără acceptarea unui produs echivalent și fără o justificare tehnică obiectivă, limitează participarea operatorilor economici care comercializează produse conforme din punct de vedere calitativ și legal. Acceptarea ambalajului de 180 g va contribui la: respectarea principiului tratamentului egal și al concurenței; extinderea numărului de operatori economici participanți; utilizarea eficientă a fondurilor publice, fără a afecta necesitățile autorității contractante. În cazul în care Autoritatea Contractantă apreciază că ambalajul de 200 g este indispensabil, vă rugăm să prezentați o motivare tehnică și juridică care să justifice imposibilitatea acceptării ambalajului echivalent de 180 g, în conformitate cu obligația de motivare prevăzută de Codul administrativ al Republicii Moldova. Vă mulțumim anticipat pentru examinarea prezentei solicitări.

Asta se numeste influentarea autoritatii contractante, pentru ati baga produsul tau! Ma ferer la unt!!! Cu alte cuvinte- trafic de influienta, prin manipulare! Regret, ca autoritatea contractanta nu si-a mentinut pozitia lprodusele de care are intradevar nevoie.

Agentul economic dat intrece orice limite si participa la multe proceduri in mod abuziv.